Justitie
Breaking news
Grindeanu a sesizat CCR în cazul ordonanței SAFE, acuzând Guvernul Bolojan că a emis OUG 38/2026 după demitere și peste Parlament
CCR. Sursa foto: INQUAM/Octav Ganea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a depus miercuri la Curtea Constituțională o cerere de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, în legătură cu Ordonanța de urgență nr. 38/2026, cunoscută drept ordonanța SAFE. Actul normativ a fost adoptat de Guvernul condus de Ilie Bolojan în perioada în care Executivul funcționa în regim interimar, după ce Parlamentul votase moțiunea de cenzură care l-a demis.
În sesizare, Grindeanu solicită CCR să constate că ordonanța a fost adoptată și transmisă spre publicare „cu depășirea competențelor constituționale ale Guvernului demis prin moțiune de cenzură”, ceea ce ar atrage incompatibilitatea acesteia cu prevederile Constituției. Totodată, președintele Camerei Deputaților cere Curții să oblige Guvernul să se abțină de la emiterea oricăror acte normative cu forță de lege primară cât timp exercită doar atribuții de administrare curentă.
Două conduite pe care Grindeanu le consideră neconstituționale
În document, Grindeanu indică două acțiuni ale Guvernului Bolojan care, în opinia sa, au generat conflictul juridic de natură constituțională.
1. Emiterea OUG 38/2026 după demiterea Guvernului
Sesizarea arată că ordonanța a fost adoptată și transmisă spre publicare după ce Parlamentul a retras încrederea Guvernului prin moțiune de cenzură, pe 5 mai 2026. Publicarea în Monitorul Oficial a avut loc pe 8 mai.
Grindeanu invocă art. 110 alin. (4) din Constituție, potrivit căruia un Guvern demis poate îndeplini doar acte necesare administrării treburilor publice, fără competențe de legiferare delegată. În cerere se precizează că Executivul „nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată”.
2. Reglementarea prin OUG a unor domenii aflate deja în dezbaterea Parlamentului
A doua conduită invocată privește faptul că OUG 38/2026 a introdus soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară, fie în dezbatere, fie pe ordinea de zi a plenului celor două Camere.
Sesizarea susține că, prin această intervenție, Guvernul „s-a transformat într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul”, deși își pierduse mandatul democratic. Documentul invocă și încălcarea obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării.
Problema de drept ridicată în fața Curții Constituționale
Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan, tensiuni în Coaliției. Sursa foto: colaj EVZ
Grindeanu solicită CCR să clarifice dacă un Guvern demis poate adopta și publica o ordonanță de urgență cu conținut legislativ substanțial și dacă poate reglementa prin OUG domenii aflate deja în procedura legislativă a Parlamentului.
Sesizarea notează că adoptarea și publicarea ordonanței în intervalul 5–8 mai 2026, după moțiunea de cenzură, ar reprezenta „un abuz de drept public”, prin care Executivul ar fi continuat să exercite prerogative de legiferare primară, substituindu-se Parlamentului.
Efectele invocate asupra funcționării Parlamentului
Documentul susține că emiterea OUG 38/2026 în aceste condiții a afectat funcționarea Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare, prin două consecințe:
Efecte juridice imediate ale ordonanței, care ar fi deturnat mecanismele de dezbatere parlamentară în curs și ar fi golit de conținut efortul legislativ deja depus.
Lipsa de finalitate a procedurilor parlamentare, întrucât Parlamentul ar fi pus în situația de a continua dezbaterea unor proiecte de lege privind materii deja reglementate printr-un act normativ emis de un Guvern demis, generând incertitudine normativă și insecuritate juridică.
Solicitările adresate CCR
Grindeanu cere Curții Constituționale:
-să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, declanșat prin emiterea OUG 38/2026;
-să stabilească conduita obligatorie pentru autoritățile implicate, inclusiv constatarea că ordonanța a fost adoptată cu depășirea competențelor unui Guvern demis;
-să oblige Guvernul să se abțină de la emiterea de acte normative cu forță de lege primară cât timp funcționează în regim de administrare curentă;
-să recunoască dreptul Parlamentului de a continua procedurile legislative în curs, fără a fi afectat de efectele ordonanței contestate.
Ordonanța SAFE, contestată și de Avocatul Poporului
Ordonanța privind programulSAFE a fost atacată anterior la Curtea Constituțională și de Avocatul Poporului, pentru două motive: lipsa solicitării avizului Consiliului Legislativ și încălcarea interdicției constituționale privind emiterea de ordonanțe de către un Guvern demis.
