Mai precis, este vorba despre niște acte administrative secrete semnate în 2009 și 2016 între SRI și instituțiile din justiție.

Sesizarea CCR a venit din partea preşedintelui Camerei Deputaţilor, prin Florin Iordache (vicepreședinte, delegat în acea zi la șefia Camerei Deputaților). El a solicitat Curții să spună dacă există un conflict de natură constituţională între Parlament şi Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din cauza protocoalelor încheiate cu SRI.

Puterea este interesată ca judecătorii constituționali să spună ce urmează să se întâmple și care sunt efectele pe care le-au creat, adică dacă n-ar fi cazul să se revizuiască, de pildă, sentințe în care s-au folosit date, probe obținute prin interceptări care nu ar fi putut fi culese altfel decât prin intermediul acestor protocoale secrete. Observatorii spun că de pronunțarea așteptată de la CCR ar depinde o eventuală OUG pe amnistie și grațiere.

În replică, cei din justiție spun că nu au făcut decât să respecte legea. Aceste protocoale secrete sunt analizate de judecătorii constituționali în mai multe spețe, pentru că pe lângă această sesizare venită din partea Camerei Deputaților, există alte trei sesizări venite din partea opoziției, a președintelui Klaus Iohannis și a magistraților de la Înalta Curte ce vizează legea adoptată de Parlament, promovată, susținută de Liviu Dragnea, care vizează cam același lucru – desecretizarea protocoalelor și stabilirea a ce urmează să se întâmple cu efectele lor.

 

 

Te-ar putea interesa și: