Cazul Vidraru. Unde se ascund specialiștii care au lăsat fără apă 40.000 de oameni

De ce nu au apă locuitorii din zona Vidraru după ce Ciolacu și Burduja au dat circa 200 de milioane de euro pentru retehnologizare, în iulie 2024? La acest moment, după mai bine de 3 luni, zeci de mii de oameni sunt tot fără apă și cer explicații. Ieri s-a dat RO-ALERT că apa din rețeaua de distribuire e infestată cu bacteria Clostridium perfringers, în zona Curtea de Argeş. Despre cum s-a ajuns la această situație și cine se face responsabil, nimeni nu anchetează.

La începutul lui august 2025, s-a anunțat oficial că începe golirea lacului Vidraru, pentru prima dată după anul 1974. Din păcate, știți ce s-a întâmplat. Zeci de mii de oameni au rămas fără apă potabilă și menajeră. Scandal, s-au căutat vinovați politici, s-au scos cisterne de apă din rezerva de stat. Apoi s-a așternut liniștea.

Pasarea responsabilităților la noi a devenit un fel de sport national. Instituțiile din lanțul relațional, din orice domeniu, arată mereu unele spre altele, dar rezolvarea problemelor trenează. Cade câte un cap, vine altul, presupus mai deștept, dar situațiile grave, încurcate, tot nu se rezolvă într-un timp rezonabil.

Dramatice perioadele când românii din blocuri stau fără căldură și pe țeavă vine doar apă călâie. Dar prin ce trec locuitorii din județele Argeș și Prahova, privați de luni de zile de apă potabilă și menajeră în apartamente și case este un fel de tortură.

În lanțul trofic Hidrocentrala și Barajul Vidraru, gestionate de Hidroelectrica, operatorul regional de apă Aquaterm S.A., Ministerul Mediului și Apele Române sunt implicate partidele din coaliție: PSD și USR.

Hidrocentrala Vidraru este construită la poalele muntelui Căprișoara și este un proiect 100℅ românesc. Hidrocentrala a fost ridicată în cinci ani și jumătate și a devenit, în 1966, cea de-a doua ca importanță istorică în țară, după cea de pe Bistrița construită în 1950. Acestea sunt consemnate în istoria marilor construcții ale României.

În vara lui 2024, Sebastian Burduja era ministrul Energiei, iar premier era Marcel Ciolacu. Au decis că trebuie retehnologizată hidrocentrala, iar barajul Vidraru trebuie golit total pentru curățare deoarece se făcuse această operațiune în 1974.

Hidroelectrica a început, în 1 august, prima etapă a procesului de golire controlată a acumulării Vidraru, cu un termen estimat de finalizare în 28 februarie 2026, pentru asigurarea condiţiilor de efectuare a lucrărilor de retehnologizare din cadrul lucrării 'Retehnologizarea Amenajării Hidroenergetice Vidraru', a informat compania.

S-a schimbat Guvernul și șefii celor două ministere implicate (unul de la PSD, unul de la USR), precum și directorul de la Apele Române, autoritate din componența Ministerului Mediului. Două exerciţii de deversare controlată a apei din lacul de acumulare Vidraru s-au desfăşurat pe 29 octombrie şi 19 noiembrie 2025, când deja se instalase frigul.

Atunci au fost eliberate cantităţi diferite de apă, cu debite în creştere, pentru a verifica modul în care albia râului Argeş poate prelua volumele evacuate în condiţii de siguranţă.

Dar s-a produs pocinogu neprevăzut de specialiști. Ca urmare a creşterii turbidităţii, apa furnizată prin reţeaua de distribuţie care deserveşte municipiul Curtea de Argeş şi comunele Valea Danului, Valea Iaşului şi Băiculeşti, cu o populaţie totală de peste 40.000 de locuitori, nu mai este potabilă de câteva luni.

DSP a anunțat în urmă cu trei zile că locuitorii trebuie să folosească numai apă îmbuteliată sau de la izvoarele indicate.

Compania Aquaterm comunicase anterior că o nouă creştere a turbidităţii apei furnizate în zona Curtea de Argeş s-a înregistrat în 5-6 februarie, după tranzitarea controlată a unei viituri prin Barajul Vidraru.

Unde se ascund specialiștii care au lăsat fără apă 40.000 de oameni

Pasarea responsabilităților există, dar nu produce apă potabilă. Pentru o corectă informare publică este esențial să se cunoască delimitarea responsabilităților instituționale pentru a înțelege cine ar trebui să răspundă de situația dezastruoasă pe care o traversează populația din zona Barajului Vidraru. Astăzi și mâine, oamenii nu vor avea apă menajeră în case, anunță DSP, urmând să fie anunțați de operatorul regional dacă analizele sunt normale, iar apa poate fi din nou folosită.

Iată unde funcționează specialiștii care, dacă munceau cum trebuie, nu s-ar fi ajuns la asemenea supliciu pentru populație! Golire de baraje s-a făcut și în alte țări de-a lungul timpului, dar oamenii n-au fost lăsați fără apă atâtea luni.

1.Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, gestionează barajul, lacul de acumulare și lucrările de retehnologizare;

2.Operatorul regional de apă Aquaterm și autoritățile administrației publice locale gestionează alimentarea cu apă potabilă, infrastructura de tratare și distribuția către populație. Este Societate cu capital integral de stat, având ca acționar unic Consiliul Local al Municipiului Curtea de Argeș.

3.Administrația Națională „Apele Române”, din subordinea Ministerului Mediului, are atribuții în zona de monitorizare a respectării obligațiilor de către Hidroelectrica, stabilite prin actele de reglementare pentru această lucrare.

Diana Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, după încercarea cu primul director care nu a știut ce să facă atunci când argeșenilor li s-a oprit apa la robinete, ne-a anunțat pe Facebook, în 19 ianuarie 2026, că a găsit omul care să facă treabă la Apele Române.

„Am numit astăzi noul director general la Apele Române. Este un profesionist, ales prin selecție publică, cu interviuri transparente, în urma unei analize realizate alături de o comisie de specialiști cu zeci de ani experiență în domeniu”, a scris Diana Buzoianu.

Dr. ing Doru Dragoș Cazan deține un doctorat în inginerie civilă – Hidraulică și un master în Managementul Sectorului Public (SNSPA). Din 2021, acesta a ocupat funcția de director tehnic al Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), unde a coordonat Serviciul de Management al Riscului la Inundații și Secetă. Anterior, a fost director general al ANAR în 2015 și, între 2012 și 2020, a condus Departamentul Managementul Resurselor de Apă din cadrul ANAR, responsabil de monitorizarea cantitativă și calitativă a apelor, emiterea avizelor și autorizațiilor.

S-a plecat de la un lucru bun care a eșuat într-unul prost

Necazul cu apa colmatată și infestată acum cu bacteria Clostridium a plecat de la un proiect amplu de retehnologizare și de punere în siguranță a Hidrocentralei și Barajului Vidraru, administrate de Hidroelectrica. Pe 9 iulie 2024, în prezența premierului Marcel Ciolacu și a ministrului Energiei, Sebastian Burduja, a fost semnat contractul, Guvernul alocând aproape 200 de milioane de euro plus TVA.

„Retehnologizarea centralei Vidraru va crește capacitatea de producție a energiei regenerabile și va avea un impact pozitiv asupra întregului sistem energetic național. Cel mai important, de această investiție vom beneficia noi, toți cetățenii, precum și mediul de afaceri din România, prin acces la energie sigură, la un preț corect și cât mai verde.

Îi felicit pe domnul Karoly Borbely și întreaga echipă de la Hidroelectrica pentru acest pas important și îi asigur de toată susținerea mea și a echipei din minister”, a declarat, în urmă cu doi ani, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Toate bune și frumoase, doar că specialiștii implicați în proiect au demarat programul de golire controlată a lacului de acumulare Vidraru abia după un an și ceva de la semnarea contractului, în lunile începutului de iarnă din 2025. Apoi a intervenit  creşterea turbidităţii și apa nu a mai putut fi consumată, apoi…Din greșeală în greșeală, până la „victoria” finală”.