Social
Câte spitale riscă să se prăbușească în cazul unui mare cutremur. Unitățile spitalicești care sunt încadrate în cele patru clase de risc seismic
Cutremurele din Turcia care au provocat pagube imense, dar și ultimele seisme din zona Olteniei au făcut autoritățile din România să se întrebe ce s-ar întâmpla cu spitalele din România în cazul unui mare cutremur. Un raport al Curții de Conturi a dezvăluit în ce situație se află unitățile spitalicești dăn țara noastră.
Curtea de Conturi a României a organizat, anul trecut, o misiune de audit privind performanța managementului resurselor umane și a dezvoltării infrastructurii spitalelor din țară din perioada 2014-2021. Raportul final a vizat modul în care Ministerul Sănătății s-a ocupat de cele 58 de unități spitalicești care se află în subordinea instituției, dar și nevoia de personal sanitar și infrastructură. Curtea de Conturi a vrut să vadă dacă au fost îndeplinite și criteriile de economicitate, eficienţă şi eficacitate.
În ceea ce privește analiza făcută asupra infrastructurii de la nivelul spitalelor aflate în subordinea Ministerului Sănătății, raportul a arătat că peste 50% dintre clădiri sunt mai vechi de 60 de ani. Mai mult decât atât, 10 dintre acestea sunt construite de peste 100 de ani. Raportul a mai prezentat și faptul că Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu” şi Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi administrează 10 clădiri care sunt încadrate în Clasa de risc seismic RsI. În această clasă sunt incluse toate clădirile care sunt susceptibilitate de prăbuşire în cazul unui cutremur.
Aproape jumătate dintre unitățile administrate de Ministerul Sănătății nu sunt autorizate ISU
Același raport a mai arătat că 46% dintre unitățile administrate de Ministerul Sănătății nu sunt autoritate ISU. În plus, au fost găsite deficiențe majore la instituții care funcționează fără autorizația de securitate de incendiu. Reprezentanții Curții de Conturi au observat și că multe clădiri nu erau echipate cu mijloace de detectare, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu sau că echipamentele pe care le aveau nu funcționau la parametrii la care au fost proiectate.
Ne puteți urmări și pe Google News
O altă neregulă găsită se referă la neorganizarea corespunzătoare a activităţii de apărare împotriva incendiilor, în special, în ceea ce privește evacuarea pacienților și personalului medical. În plus, în cazul pacienților care nu se puteau evacua singuri, salvarea lor era îngreunată pentru că anumite spitale se confruntau cu o lipsă a personalului medical, mai ales, în timpul turelor de noapte. În același raport se mai precizează că 75% din fondurile alocate celor 58 de spitale administrate de Ministerul Sănătății au fost folosite pentru cumpărarea de aparatură medicală. Restul de 25% din fondurile primite a fost folosit pentru construcţii, modernizări, consolidări, reparaţii capitale ale clădirilor.
Curtea de Conturi a mai transmis că din cele opt spitale de urgență propuse în trategia Naţională de Sănătate 2014-2020, doar patru dintre acestea se află în stadiul de proiect tehnic. Este vorba de spitalele regionale de urgență din Iași, Cluj, Craiova și Brașov. În cazul ultimei unitate spitalicească amintită, „UAT Municipiul Braşov a iniţiat o serie de demersuri în anul 2021. Cu toate că, potrivit prevederilor legale în vigoare, Ministerul Sănătăţii este autoritatea publică desemnată să efectueze achiziţii centralizate, în perioada 2014 – 2021 au fost efectuate achiziţii centralizate doar pentru două tipuri de dotări necesare unităţilor sanitare, respectiv echipament medical de screening auditiv şi incubatoare medicale pentru nou născuţi”, se mai precizează în raport.
România nu are centre de arși pentru cazurile grave
Curtea de Conturi a observat și faptul că în România nu există niciun Centru de arși care ar putea să se ocupe de cazuri grave, dar nici Centre de recuperare medicală a pacienților care au suferit arsuri severe. Este important de precizat că la nivelul celor 58 de spitale există doar 37 de paturi în opt unități sanitare în care pacienții arși pot fi tratați, dar doar până la o anumită complexitate. Există în jur de 300 de paturi în spitalele județene și municipale pentru pacienții cu arsură de severitate mică spre medie care au nevoie de îmbunătăţiri.
În același raport s-a precizat că în perioada 2014-2021 au fost alocat fonduri pentru ca spitalele să achiziționeze echipamente medicale pentru unităţile sanitare publice cu compartimente de arşi. Este vorba de aproximativ 30,8 milioane de lei care au fost alocaţi de Ministerul Sănătăţii prin transferuri de capital şi 38 milioane de lei oferiți prin mecanismul Băncii Mondiale. De asemenea, aproximativ 19,5 milioane de lei au fost alocați pentru construcţia/ consolidarea clădirilor aferente spitalelor care tratează arşii.
„Cu privire la dotarea unităţilor sanitare cu echipamente medicale de imagistică precizăm că, aproximativ 53% din totalul celor 58 de spitale au raportat că deţin echipamente de imagistică medicală (CT şi/sau RMN). În acest context, comparativ cu anul 2014, în anul 2021 a crescut atât numărul unităţilor sanitare care deţin echipamente de tip CT şi/sau RMN, cât şi numărul acestor dotări (numărul de CT-uri a crescut cu 84 %, iar numărul de RMN-uri a crescut cu 114%)”, se precizează în finalul comunicatului.
Recomandările noastre
