Cătălin Predoiu. Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC Cătălin Predoiu a declarat că problema privind pensiile magistraților ar trebui să fie rezolvată de Ministrul Muncii, și nu de Ministerul Justiției. Oficialul a dat mai multe detalii în legătură cu proiectul care viza stabilirea pragului pentru abuzul în serviciu.
Cătălin Predoiu a declarat că problema pensiilor magistraților face parte din portofoliul Ministerului Muncii, iar Ministerul Justiției nu are de ce să se implice în acest caz. Ministrul a mai adăugat că pensia pe care un magistrat o primește este un „element de statut”. De asemenea, aceștia trebuie să primească un venit „corespunzător muncii lui şi interdicţiilor pe care le au în carieră”.
Ministrul Justiției a mai adăugat că statutul magistraților este protejat la nivel internațional prin două rezoluții ONU, iar România trebuie să respecte aceste acte pentru a avea o „Justiție independentă”. Predoiu a explicat că întrebarea care ar trebui pusă este că de ce statul român nu a reușit să asigure tuturor cetățenilor pensii mare, precum se întâmplă în cazul magistraților. În același timp, Predoiu a mai adăugat că magistrații au cerut o lege prin care să se oprească depășorea salariului în plată de către pensie.
Cătălin Predoiu nu se teme că va fi schimbat de la conducerea Justiției
„PNRR a fost un program prost gândit. În condiţiile PNRR există o adevărată schizofrenie cu privire la pensii. Prima condiţie vorbeşte de contributivitate, ultima vorbeşte de asigurarea protecţiei constituţionale. Ministrul care nu era al PNL, care a scris PNRR, nu s-a consultat cu nimeni nici în Guvern. Problema ridică probleme de abuz politic clar. De ce ducem problema la pensiile magistraţilor, când principalele probleme trebuie să fie discutarea acestor condiţii? Le-am spus: prin mecanismul rule of law, ne recomandaţi sistemul în funcţiune, pe de altă parte avem această condiţie prin PNRR. Condiţia din PNRR este contradictorie cu altă condiţie din PNRR. Comisia Europeană ar trebui să ia notă de aceste discordanţe”, a declarat Cătălin Predoiu.
În ceea ce privește rotativa guvernamentală din luna mai, ministrul este pregătit să își încheie mandatul. El a vorbit și despre toate lucrurile pe care le-a făcut de când se află la conducerea Ministerului Justiției. Este vorba de desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, de cele trei legi ale Justiției, de MCV-ul ridicat cu succes, de Codurile Penale realizate în primăvara anului trecut. „Nu ştiu ce spune protocolul de rocadă pentru că nu l-am citit. Atunci să meargă Justiţia la PSD, care este problema? PSD are oameni valoroşi, şi PNL are oameni buni, capabili să preia ministerul Justiţiei. PSD are trei foşti miniştri ai Justiţiei”, a mai spus ministrul.
Ce spune Cătălin Predoiu despre proiectul privind abuzul în serviciu
În ceea ce privește proiectul în legătură cu abuzul în serviciu, ministrul a declarat că adevărul nu a fost ascuns și trebuie făcute analize pentru ca problema în cazul acestui proiect să fie deslușită. Predoiu a explicat că abuzul în serviciu este un drept conturat încă din anul 1936 în Codul Penal realizat îm timpul regelui Carol al II-lea. Mai mult decât atât, ministrul a subliniat că abuzul în serviciu nu este inspirat din comunism pentru că țara noastră nu se afla sub acest regim în acea perioadă. Codurile Penale din 1936 și 1968 au fost puse la punct de profesorul Vintilă Dongoroz, considerat unul dintre cei mai mari experți în drept penal din România.
Predoiu a subliniat că toate statele europene, exceptând Irlanda, au reglementat abuzul în serviciu, iar acest proiect ar fi trebuit să fie adoptat în urmă cu mai mulți ani de zile. Proiectul de lege a fost realizat de Ministerul Justiției în 2020 și finalizat în 2022, iar punctul de plecare ar fi fost deciziile Curții Constituționale a României (CCR). Proiectul a fost discutat cu Comisia Europeană fără acest prag, iar ministrul a lucrat alături de grup de lucru interinstituţional în care au participat ÎCCJ, CSM, PÎCCJ, DNA, DIICOT, precum a declarat Predoiu.
Ce spune Cătălin Predoiu despre deciziile CCR
„Avem trei decizii ale CCR: decizia 405 din 2016, decizia 392 din 2017 şi decizia 650 din 2019. Deciziile CCR trebuie despărţite în concluziile din dispozitiv şi considerente. Dispozitivul deciziilor CCR trebuie urmat ad litteram. Nicio decizie a Curţii Constituţionale nu stabileşte cu termeni imperativi că infracţiunea de abuz în serviciu este constituţională dacă are un prag. Deciziile CCR resping excepţiile de neconstituţionalitate pe motiv că nu există prag. Dispozitivele deciziilor CCR 405, 392, 650, 515, 741 – toate spun că excepţia este respinsă. Cu alte cuvinte, infracţiunea de abuz în serviciu este constituţională dacă nu are prag”, a declarat Cătălin Predoiu.
Ministrul a mai adăugat că verdictul CCR arată că infracțiunea de abuz în serviciu este constituțională chiar dacă nu are prag valoric . Acesta a fost și motivul pentru care a fost inițiat proiectul de lege. Predoiu a mai adăugat că în cazul unor miniștrii trebuie avută în vedere o anumită abordare a abuzului în serviciu. De asemenea, ministrul a subliniat că în niciuna dintre deciziile CCR nu se stabilește că este obligatoriu un prag al abuzului în serviciu. „Concluzia este că un proiect de lege, elaborat de Ministerul Justiției în acord cu deciziile CCR, ar fi trebuit să fie fără prag. Coaliţia a procedat corect când a aprobat acest proiect în vara 2022. Un proiect de lege cu un prag care să nu fie derizoriu sau unul fără prag este de asemenea constituţional”.
20 de persoane sunt condamnate pentru abuz în serviciu în închisori
Cătălin Predoiu a continuat prin a spune că au fost unele dificultăți când a venit vorba de aplicarea legii, iar dovezi în acest sens sunt persoanele arestate pentru această infracțiune. Peste 20 de persoane se află în penitenciarele din România pentru abuz în serviciu dint-un total de 24.500 de deținuți. De asemenea, 626 de dosare pentru această infracțiune se află în instanțele din țară, iar alte 22 de cazuri pe rolul Înalte Curți de Casație și Justiție.
Ministrul a mai adăugat că ulterior s-a stabilit ca răspunderea penală să fie alternată cu răspundere contravenţională sub prag. Amenzile pentru această infracțiune ajungeau până la 200.000 de lei. În plus, era confiscat și prejudiciul. În cele din urmă s-a renunțat și la această schimbare și s-a revenit la proiectul Ministerului Justiției.
„Ministerul a plecat la drum fără prag, ulterior s-a schimbat opţiunea politică în coaliţie. Am gândit această soluţie de compromis în limita Constituţiei. În final, exact cum spune CCR, Legiuitorul a optat pe varianta Ministerului Justiţiei. Din punctul meu de vedere, această variantă fără prag este perfect constituţională. Responsabilitatea politică pe proiecte aparţine ministerului Justiţiei. ÎCCJ are acest drept constituţional să sesizeze, dar aş fi curios care a fost proporţia de opinii la Înalta Curte. Una este să avem un vot la ÎCCJ de 230 la 15, alta este să avem un vot jumătate – jumătate plus unu. Această problemă cu abuzul în serviciu este doar în aparenţă controversată. În Convenţia ONU privind combaterea corupţiei, la art.19, infracţiunea de abuz în serviciu este reglementată fără prag, reflectată prin legea 365/2004”, a declarat Cătălin Predoiu în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News
Recomandările noastre
