Ceea ce era de așteptat să se întâmple s-a întâmplat. Modificările la Codul Penal și la Codul de procedură penală adoptate de coaliția PSD – PNL au fost contestate la Curtea Constituțională. Este vorba despre prevederile care elimină pragul pentru abuz în serviciu, adoptate, săptămâna trecută la Camera Deputaților.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis să sesizeze Curtea Constituțională (CCR) cu privire la proiectele de lege ce modifică Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Este vorba despre prevederile votate în Parlament care elimină pragul pentru abuzul în serviciu. ÎCCJ a anunțat printr-un comunicat de presă, că a sesizat Curtea Constituțională pentru controlul constituţionalităţii legilor, înainte de promulgare.

Mai exact, ÎCCJ a reclamat că nu sunt respectate deciziile Curții Constituționale în cazul reglementărilor privind abuzul în serviciu și neglijența în serviciu. Judecătorii CCR au decis că este obligatoriu stabilirea unui prag valoric pentru abuzul în serviciu, iar în proiectul adoptat în parlament, la propunerea lui Cătălin Predoiu, pragul valoric nu există.

De asemenea, magistrații înaltei Curți atrag atenția asupra prevederii din Codul de procedură penală care reintroduce SRI în procesele penale. Parlamentul a decis că interceptările SRI pot fi folosite ca probe deși mai multe decizii CCR a decis că acest lucru nu se poate întâmpla.

Totodată, ICCJ reclamă prevederea privind accesul avocaților apărării la probele care constituie informații clasificate. Potrivit proiectului, „dacă aceștia nu dețin autorizația de acces prevăzută de lege, iar părțile sau, după caz, persoana vătămată nu-și desemnează un alt apărător care deține autorizația prevăzută de lege, judecătorul de cameră preliminară ia măsuri pentru desemnarea unor avocați din oficiu care dețin această autorizație”.

Ce reclamă ÎCCJ la Curtea Constituțională

„La data de 11.04.2023, ora 16.00, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, având în vedere dispoziţiile art.146 lit.a) din Constituţia României, republicată şi art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii legilor, înainte de promulgare, sub următoarele aspecte:

În ceea ce priveşte proiectul de lege privind modificarea Codului penal:

- neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. I pct. 3 (art. 297 alin. 1 C. pen.) şi art. I pct. 4 (art. 298 C. pen.) şi art. V din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a altor acte normative (PL-x nr. 245/2023), în raport cu prevederile constituţionale ale art. 147 alin. (4) referitoare la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale a României, ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept precum şi ale art. 1 alin. (5), conform cărora respectarea Constituţiei şi a supremaţiei sale este obligatorie, precum şi în componenta sa referitoare la claritatea legii.

- neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. III pct. 1 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a altor acte normative (PL-x nr. 245/2023) în raport cu prevederile art. 1 alin. (4) şi art. 1 alin. (5) raportat la art. 61 alin. (1) şi la art. 126 alin. (3) din Constituţie”, a transmis ICCJ în comunicatul de presă.

Modificările din Codul de procedură penală contestate

Potrivit sursei citate, în ce privește modificările la Codul de procedură penală ICCJ a constatat că există mai multe aspecte care trebuie clarificate de CCR, după cum urmează:

Neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 246/2023) privind art. I pct. 17 (art. 1391 din Codul de procedură penală) în raport de prevederile constituţionale ale art. 147 alin. (4) sub aspectul caracterului obligatoriu al deciziilor instanţei de contencios constituţional, ale art. 1 alin. (3) referitor la principiul statului de drept, precum şi ale art. 1 alin. (5) cu privire la principiul legalităţii;

Neconstituţionalitatea art. I pct. 1 [art. 9 alin. (5) din Codul de procedură penală], art. I pct. 19 (art. 1451 din Codul de procedură penală), art. II, în raport de prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), sub aspectul exigenţelor privind calitatea legii;

Neconstituţionalitatea art. I pct. 38 [art. 345 alin. (11) din Codul de procedură penală] în raport de prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare şi ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil;

Neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. I pct. 34 [art. 281 alin. (4) din Codul de procedură penală] în raport de prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 1 alin. (3) referitoare la garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, cele ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor;

Neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. I pct. 62 [art. 595 alin. (11) lit. b)] din Codul de procedură penală în raport de prevederile constituţionale ale art. 126 alin. (3), art. 61 alin. (1), art. 1 alin. (4), art. 1 alin. (3) şi alin. (5).

Camera deputaților a votat modificările

Camera Deputaților a votat, săptămâna treută, cu 191 voturi pentru, 66 împotrivă şi 12 abţineri, proiectul de lege de modificare a Codului Penal prin care se elimină pragul pentru abuzul în serviciu. De asemenea, la articolul 139 din Codul de Procedură Penală legat de interceptari, coaliţia a adoptat un amendament, prin care s-a stabilit în ce cazuri se pot face înregistrări, dar nu a precizat şi cazurile de corupţie.

După adoptatea celor două acte normative în Parlament, premierul Nicolae Ciucă a declarat că eliminarea pragului pentru abuzul în serviciu şi susţinerea proiectului de lege iniţiat de către Ministerul Justiţiei sunt cele mai bune opţiuni.

„Pragul pentru abuz în serviciu a fost stabilit prin proiectul aprobat la nivelul Guvernului. A fost o decizie pe care am luat-o şi susţinut-o şi am considerat că e cea mai bună opţiune pe care putem să o abordăm în continuare şi să susţinem proiectul iniţial. Eu am cerut ca proiectul pe care noi l-am înaintat să fie supus aprobării. Ştiţi bine că au exista discuţii legate de o decizie a CCR în care se solicita acel prag.

Au fost discuţii şi vă pot confirma că la nivelul discuţiilor PNL a susţinut şi susţine în continuare ca toate problemele din Justiţie să fie rezolvate aşa cum ni le-am asumat. Lucru care de altfel s-a şi întâmplat. Toate proiectele pe Justiţie asumate la nivelul guvernării, inclusiv cele privind ridicarea MCV au fost derulate şi aplicate aşa cum au fost asumate”, a afirmat Nicolae Ciucă, săptămâna trecută.