Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, a vorbit despre controversata lege a pragului impus în legătură cu abuzul în serviciu. Oficialul susține că Senatul nu poate evita decizia CCR cu privire la acest proiect de lege. De asemenea, el amintește de amenzile aplicate în astfel de cazuri, care depășesc suma de 20.000 de lei.

Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, a vorbit despre decizia Curții Constituționale, explicând faptul Senatul nu poate evita hotărârea magistraților. Este vorba despre proiectul de lege despre pragul infracțiunilor de abuz în serviciu, adoptat de Senat. Ministrul a propus ca acest prag să fie de 9.000 de lei.

Ministrul Cătălin Predoiu a precizat faptul că proiectul de lege nu se mai află în dezbatere publică, ci a ajuns deja în fază ministerială, când ar fi trebuit să fie supus la vot pentru a deveni lege, după ce ar fi obținut și aprobarea Camerei Deputaților.

„Sunt două idei principale. Prima, faptul că Senatul nu avea cum să evite decizia Curții Constituționale. Pentru că acolo nu mai vorbeam doar despre un proiect în dezbatere publică, cum era în faza ministerială, acolo vorbeam despre un proiect care trebuia adoptat, un proiect pe care trebuia dat un vot, pentru ca el să devină lege, mai departe, după adoptarea în Camera Deputaților.

Acest vot nu putea face abstracție de decizia 392 din 2017 a Curții Constituționale. Ori această decizie spune foarte clar, în paragraful 55, că pentru a constituii infracțiune, această faptă trebuie raportată la un prag valoric sau la o vătămare de o anumită intensitate a drepturilor și libertăților cetățenești.

În primul rând, Senatul nu putea evita acest prag”, a declarat Cătălin Predoiu în cadrul unui interviu acordat celor de la Digi24.

Cătălin Predoiu, despre legea care a stârnit revoltă în Coaliția de Guvernare

Ministrul Justiției a explicat proiectul de lege cu privire la pragul abuzurilor în serviciu și a vorbit despre riscurile care intervin în cazul în care nu este respectată decizia CCR. Cătălin Predoiu susține că anchetele anterioare legate de abuzuri au fost tratate superficial, mulți inculpați fiind achitați. Cauza principală ar fi lipsa pragului.

„Păi, trecea peste decizia Curții Constituționale și textul ar fi fost neconstituțional. Pentru că prescripția CCR este imperativă. Primul lucru pe care trebuie să-l înțelegem este că Senatul a acționat firesc în includerea unui prag în lege.

Mai mult, în paragraful 56 al aceleiași decizii, 392 din 2017, CCR spune că absența unui astfel de prag a condus la insecuritate în raporturile juridice, la o instabilitate a acestor raporturi juridice, la jurisprudență neunitară, deci a arătat și consecințele inexistenței acestui prag.

Într-adevăr, practica anterioară a arătat că foarte multe anchete finalizate cu trimitere în judecată, pe abuz în serviciu, au fost judecate de instanță și s-au tranșat într-un fel în care nu a fost foarte, hai să spunem, consonant cu acțiunea procurorilor, în sensul că foarte multe inculpări s-au terminat cu achitări, unele chiar pentru motivație în sensul că fapta nu există.

Deci, au existat aceste controverse, această instabilitate, în anii precedenți care, probabil, a motivate decizia Curții.

Repet, Senatul nu putea face abstracție de această decizie a CCR.  Acesta, un prim aspect, esențial după părerea mea”, a explicat ministrul Justiției.

Abuzul în serviciu, pedepsit cu amenzi dure

Cătălin Predoiu a susținut că, în urma dezbaterilor de miercuri, a observat că, o faptă care nu are drept consecințe o pagubă care depășește pragul valoric este sancționată cu amendă foarte mare, cuprinsă între 20.000 și 200.000 de lei.

„Al doilea aspect esential, care a scăpat dezbaterii de ieri, din câte am observat, este faptul că sub acest prag nu există un vid legislative, dimpotrivă, sub acest prag funcționează o contravenție foarte severă. Adică, fapta care nu are drept consecințe o pagubă care depășește pragul valoric este sancționată în forma contravenției cu amendă foarte dură, dacă este săvârșită cu intenție cu amendă de la 20.000 de lei de la 200.000 de lei, dacă este săvârșit din culpă cu amendă de la 10.000 de lei la 100.000 plus repararea prejudiciului, evident.

Asta înseamnă că nu poate să fie vorba aici de o acțiune deliberată a Senatului, a lăsa nesancționate de către lege anumite fapte, dimpotrivă, Senatul a adoptat și acest amendament. Prin urmare, cred că cei doi piloni ai amendamentelor aduse la Senat, acoperă aceste plaje de fapte care, repet, în trecut, au generat o jurispudență unitară, satisface exigențele Curții constituționale și, în același timp, protejează, în două moduri, interesele generale ale societății, respectiv, valorile protejate prin infracțiunea respectivă, contravenția respectivă”, a spus ministrul în cadrul interviului.