Un eșec al reformei pensiilor speciale ar putea provoca un prejudiciu important României. Comisia Europeană va bloca plățile prin PNRR, dat fiind că măsura a fost asumată de Guvern. Pe de altă parte, politicienii s-ar putea confrunta cu mari probleme chiar înainte de alegeri. Va fi extrem de greu să le explice alegătorilor, mulți pensionari cu venituri de 2 – 3 mii de lei, de ce-i protejează pe privilegiații cu pensii speciale.

UPDATE: După publicarea articolului, Ministerul Justiției a făcut următoarele precizări:

• Ministerul Justiției nu are în buget plata pensiilor magistraților, iar bugetele instanțelor sunt gestionate de ICCJ.

• Ministerul Justiției nu are nicio atribuție directă legată de reforma sistemului de pensii, conform Programului de guvernare 2021-2024 (https://gov.ro/fisiere/programe_fisiere/Program_de_Guvernare_2021%E2%80%942024.pdf) și PNRR (https://mfe.gov.ro/pnrr/)

• Ministerul Justiției a avut ca obiective directe în Programul de guvernare desființarea SIIJ și ridicarea MCV, obiective atinse.

• Reforma sistemului de pensii și intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale sunt în portofoliul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), Componenta 8 – Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii, Reforma 6, MMSS având reponsabilitatea implementării acestora. https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2022/01/ANEXA-10.pdf

• Proiectul de Lege privind reforma pensiilor de serviciu a fost redactat direct de specialiștii MMSS.

• Ministerul Justiției a oferit sprijin direct MMSS în elaborarea proiectului.

• Ministerul Justiției a organizat consultări directe între MMSS și reprezentanții CSM, proiectul MMSS fiind avizat de către CSM, care răspunde de cariera și statutul magistraților.

România riscă să piardă miliarde de euro din banii europeni, dacă PSD și PNL, în principal, nu vor reuși să elaboreze un act normativ menit să ducă la reforma pensiilor speciale. Comisia Europeană și-a exprimat deja punctul de vedere, arătând că legea propusă de coaliție nu aduce decât economii limitate. Guvernul este solicitat să facă o reformă de substanță, astfel încât ponderea costurilor cu pensiile speciale să se reducă considerabil. În prezent acestea reprezintă aproximativ 0,8% din PIB-ul României.

Oficialii de la Bruxelles recomandă amendarea actului normativ astfel încât să se înscrie în cadrul asumat prin PNRR. Pe de altă parte, legea va trebui să treacă examenul constituțional, iar despre Curtea Constituțională se știe că are o sensibilitate specială când vine vorba de pensiile speciale, mai ales ale judecătorilor și procurorilor.

Un eșec ar fi devastator atât din perspecitva blocării fondurilor europene cât și din cea electorală. Românii obișnuiți care nu beneficiază de pensii speciale vor cere, cu siguranță, socoteală politicienilor din arcul guvernamental pentru menținerea privilegiilor pentru anumite categorii profesionale, după cum relatează Capital.ro, într-o analiză pe acest subiect.

Adevărații responsabili pentru pensiile speciale

Conform sursei citate, proiectul de lege menit să ducă la reforma pensiilor speciale a fost elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale condus de Marius Budăi. Dar, deși acesta apare în prim-plan, alături de el sunt responsabili și miniștri PNL de la Justiție, Cătălin Predoiu, și ai Internelor, Lucian Bode. Dar și cel al Apărării, de la PSD, Angel Tâlvăr. E drept că principalul responsabil, cel care va plăti, în cazul unui eșec va fi Marius Budăi, dar nu trebuie uitați nici ceilalți. De altfel, ministerele lor gestionează bugetele pentru pensiile speciale acordate magistraților, cadrelor MAI sau militarilor. Ei vor fi cei ce vor implementa proiectul adoptat în Parlament.

De altfel, reglementările privind acordarea pensiilor speciale, fie că au fost pentru magistrați, pentru lucrătorii MAI sau cei din Apărare, au fost adoptate chiar de aceste ministere. Ministerul Muncii nu are atribuții în gestionarea bugetelor de pensii speciale ci doar a celor care bazate pe contributivitate.

„Eu nu cunosc costul pensiilor militare, acestea nu sunt la Ministerul Muncii. De altfel, niciuna din aceste legi nu este apanajul Ministerului Muncii, fiecare minister are în coordonare aceste legi. […] Eu am studiat raportul Băncii Mondiale, cu siguranţă trebuie să îl studiem amănunţit, să fim foarte atenţi la acest raport”, a spus ministrul Muncii, Marius Budăi.

Cu alte cuvinte, se arată în analiza Capital, miniștrii care conduc Justiția, Internele și Apărarea au atribuții în gestionarea pensiilor speciale. Ei sunt responsabili, conform analizei, cu soarta banilor europeni din PNRR. Acești miniștri au fost cei care au opus cea mai mare rezistență la restrângerea pensiilor speciale, după ce au primit observațiile experților europeni.

Grup de lucru propus de PSD în Parlament

În acest context, PSD a determinat înființarea unui grup de lucru la nivelul Parlamentului care să modifice proiectul de lege propus de Guvern. În acest fel responsabilitatea va fi împărțită de toți cei implicați, atât din PSD, cât și din PNL sau UDMR.

„Grupul de lucru, format din miniştrii care gestionează pensii speciale, va propune un set de amendamente care să transpună recomandările Băncii Mondiale şi ale Comisiei Europene în această chestiune. România nu îşi permite să rateze fondurile europene din PNRR din cauza pensiilor speciale”, a transmis PSD într-o postare pe Facebook.

Cine gestionează pensiile speciale din Justiție

Pe umerii ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, este o mare responsabilitate în chestiunea pensiilor speciale. Magistrații beneficiază de cele mai mari pensii speciale (pensia medie a unui magistrat ajunge la aproximativ 20.000 de lei), în baza unor acte normative care impun reguli aplicabile doar pentru ei. În multe cazuri, un magistrat pensionar câștigă o pensie mai mare decât salariul pe care îl avea în activitate. De aici și cea mai mare nemulțumire a Comisiei Europene cu privire la proiectul de lege propus.

Oficialii de la Bruxelles recomandă, în cazul magistraților, mărirea duratei de serviciu, concomitent cu reducerea pensiilor speciale. Coaliția PSD – PNL, și-ar dori ca pensiile judecătorilor și procurorilor să fie menținute la valoarea salariilor pe care le încasează în activitate, lucru cu care Comisia nu este de acord.

Pe de altă parte, Cătălin Predoiu trebuie să se asigure că legea respectă atât recomandările Comisiei, dar întrunește și criteriile de constituționalitate. Tot el poate să blocheze reforma pensiilor speciale prin anumite prevederi – „scăpări” – care ar determina respingerea legii de Curtea Constituțională.

Magistrații, reprezentați de Cătălin Predoiu, sunt cei care au cel mai mult de pierdut în cazul în care ar fi obligați să treacă la sistemul de pensii contributiv așa cum cer experții Comisiei Europene.

Responsabilii pentru pensiile speciale din MAI și MApN

Un alt personaj important pe acest traseu este și ministrul de Interne, Lucian Bode, al cărui minister gestionează cele mai multe pensii speciale. În fiecare lună, MAI plătește peste 89.000 de pensii (date din 2020), către foștii polițiști, lucrători STS sau SIE care au activat în structurile ministerului. Media pensiilor nete plătite de MAI este de 4.132 de lei.

Ministrul Apărării Angel Tâlvăr, dar și premierul Nicolae Ciucă, fost militar de carieră sunt responsabili cu pensiile militarilor. MApN este pe locul doi în privința numărului de beneficiari de pensii speciale – peste 87.000, în 2020. Valoarea medie a acestora este mai mică în raport cu cele încasate de alte categorii de beneficiari.

Comisia Europeană recomandă ca rata de înlocuire a veniturilor, luată în calcul la stabilirea pensiilor militarilor, să fie de 45%, raportată la veniturile din întreaga carieră. În prezent, rata de înlocuire este de 65%, raportată la ultimele 6 luni. Prin proiectul de lege se propune o rată de înlocuire de 65% din veniturile realizate în ultimele 12 luni, fără a fi luate în calcul sporurile nepermanente. În medie, pensia unui militar este de 3.261 lei, însă aici discrepanțele între pensiile mici și cele de vârf sunt cele mai mari.

În afară de cei menționați, mai sunt și alte categorii profesionale care beneficiază de pensii special, însă valoarea acestora sunt mai mici. Este vorba despre diplomații care activează în Ministerul Afacerilor Externe, piloții din aviația civilă, ale căror pensii speciale sunt gestionate de Ministerul Transporturilor, dar și angajații din Curtea de Conturi și din Parlament, conform analizei Capital.ro.