În calificările de la Jocurile Paralimpice de la Londra, ciclistul Carol Eduard Novak a reuşit să doboare şi recordul mondial la proba de pursuit. În finală, a adus primul aur românesc din istoria participărilor la competiţiei la care participă persoane cu dizabilităţi.

Ciclistul Eduard Carol Novak (36 de ani) a reuşit, sâmbătă, la Londra, să câştige prima medalie de aur pentru România la Jocurile Paralimpice, la proba de "pursuit" (n.r. - urmărire). Ţara noastră a participat la olimpiadele dedicate persoanelor cu dizabilităţi începând cu 1972 (n.r. - prima ediţie a avut loc în 1960), dar nu avea în palmares decât o medalie de argint, obţinută de acelaşi Eduard Carol Novak, la Beijing, în 2008, în proba de contratimp. Eduard Carol Novak şi-a pierdut o parte din piciorul drept după un accident de circulaţie petrecut în 1996. Într-un interviu acordat EVZ, Eduard carol Novak a dezvăluit că speră la cel puţin încă o medalie la Jocurile Paralimpice de la Londra. EVZ: Eduard, felicitări pentru medalia de aur obţinută la Londra! Cum te simţi după această performanţă? Eduard Novak: Mulţumesc! A fost o zi extraordinară, o cursă la fel, dar nici acum nu realizez ce am făcut, pentru că sunt foarte concentrat şi la celelalte două curse la care voi participa, de contratimp şi de fond pe şosea. Sunt programate pe 5 şi 6 septembrie (n.r. - miercuri şi joi). Ce înseamnă această medalie pentru tine? Cum crezi că îţi va schimba viaţa? Îmi plac mult pozele cu medaliile. Sunt foarte bucuros că am izbutit să cuceresc această medalie, pentru că România este nicăieri în lumea ciclismului. Sunt cu atât mai fericit că am câştigat în Anglia, care a avut atâtea rezultate bune în ciclism chiar şi la ultima ediţie a Jocurilor Olimpice. Sper ca această medalie obţinută de mine să ajute la dezvoltarea sportului paralimpic în România. Sunt destul de puţine cluburi dedicate persoanelor cu dizabilităţi, nu se investesc bani. Sper să se schimbe şi legea sportului. Ce îţi doreşti de la următoarele două probe la care vei participa? Sper să mai cuceresc o medalie de aur la Londra. Eu am spus de anul trecut că vreau şi mă pregătesc pentru două medalii de aur. "Ar fi o prostie să zic că mă retrag în glorie" De premii ştii ceva, vor fi egale cu cele ale medaliaţilor de la Jocurile Olimpice? Oficial, nu ne-a zis nimeni nimic. Dar aşa am înţeles, din ceea ce a spus premierul, că vor fi egale (n.r. - 70.000 de euro pentru aur). Când şi cum s-a petrecut accidentul...? În 1996 am avut un accident de maşină. De atunci port proteză. Înainte de accident ai practicat patinaj-viteză. Cum ai ajuns la ciclism? Nu a fost ceva întâmplător. Pentru patinaj-viteză mă antrenam adeseori folosind metode din ciclism. Cât timp petreci zilnic antrenându- te? Zilnic parcurg cam 25 de kilometri. Fac antrenamente 4-5 ore. Asta e munca de sportiv. Te gândeşti şi la ediţia viitoare a Jocurilor Paralimpice? În 2016 vei avea 40 de ani. Ar fi o prostie să zic acum că mă retrag în glorie. Ciclismul e slujba mea. Dar nu mă gândesc încă la Rio de Janeiro. A fost o medalie obţinută din senin. Nu realizez încă ce am reuşit. Sunt foarte concentrat la următoarele curse." EDUARD NOVAK, ciclist Are club de ciclism şi firmă de proteze Eduard Novak are propriul club de ciclism, Tuşnad Cycling Team, şi o firmă de proteze. "Pentru mers folosesc o proteză, iar pentru ciclism, un alt tip de proteză. Am o firmă de protezare din 2004. Tot ceea ce am realizat în viaţă a fost numai pe munca mea. Am făcut clubul, am adus sponsori, tot. De firma de protezare se ocupă soţia mea. Şi eu mă implic, dar nu cât să-mi pierd foarte multă energie. De aproape un an şi jumătate, ocupaţia mea principală o reprezintă antrenamentele", ne-a mai spus Eduard Novak. Eduard Novak exultă după performanţa cu care va intra în istoria sportului românesc