Politicienii intră, de astăzi, în prima campanie electorală pentru alegeri parlamentare uninominale. Chiar dacă noul sistem presupune, teoretic, alegeri între persoane, în realitate, opţiunile alegătorilor se ghidează mai mult după numele partidului. Totuşi, „uninominalii“ sunt nevoiţi să-şi organizeze câte o mini-campanie pe banii proprii în colegiul unde candidează.

Partidul – plasa de siguranţă

Ponderea semnificativă a votului politic este demonstrată de un sondaj CURS, realizat pentru „Evenimentul zilei“. 45% dintre respondenţi au afirmat că vor vota candidatul partidului pe care îl simpatizează, chiar dacă persoana respectivă le displace. Doar 29% au răspuns că, dacă nu sunt mulţumiţi de oferta formaţiunii preferate, vor vota candidatul altui partid, care le place mai mult ca persoană. 9% dintre cei chestionaţi au afirmat că vor vota un candidat independent , 5% nu vor merge la vot, iar 12% nu au răspuns.

Totuşi, trebuie spus că analizele făcute de partide au dat rezultate diferite. Astfel, potrivit cercetărilor efectuate de PDL, ponderea votului politic ar fi de 78%, în timp ce ponderea candidatului, de doar 22%. În schimb, cercetările efectuate de consultanţii PNL indică o pondere de 40% atât pentru partid, cât şi pentru candidat, iar 20% ar conta temele de campanie.

Taxă pentru centru

Pentru a sprijini brandul partidului, candidaţii au scos bani din buzunar şi pentru campania formaţiunii la nivel naţional. Democrat-liberalii au strâns aproximativ 2,2 milioane lei, solicitând o contribuţie de 5.000 de lei de la fiecare candidat. Liberalii au adunat în jur de 1,3 milioane euro după ce au cerut fiecărui candidat să plătească câte 2.500 de euro. Social-democraţii susţin că ar fi discutat doar despre o contribuţie „benevolă“ de 6.000 de euro a fiecărui candidat, dar şi aşa mulţi dintre participanţii la alegeri nu s-ar fi implicat financiar.

După ce au rezolvat pretenţiile pecuniare ale partidului, politicienii trebuie să-şi plătească şi propria campanie. Majoritatea celor contactaţi de EVZ susţin că vor cheltui până în 50.000 de euro, limita legală pentru fiecare candidat.

„În niciun caz nu o să cheltuiesc mai mult de un milliard şi jumătate“, spune Relu Fenechiu, candidat PNL la Camera Deputaţilor, în Iaşi. Preşedintele Senatului, Ilie Sârbu (PSD), ne-a precizat că nu va scoate foarte mulţi bani din buzunar în campanie, deoarece „dialogul direct cu oamenii este cheia succesului“.

Unii chiar aproape că nu cheltuiesc nimic sau cel puţin aşa spun. Este cazul democrat-liberalului Silviu Prigoană, care susţine că îşi va realiza materialele de campanie prin intermediul propriilor firme. În ciuda modestiei financiare afişate de mai toţi politicienii, surse din zona consultanţei politice afirmă că nota de plată reală a unei campanii poate depăşi lejer 100.000 de euro.

Concurs de sloganuri

Cu bani mai mulţi sau mai puţini, pretendenţii la locurile în parlament şi-au pregătit campania. Unii dintre ei şi-au găsit propriile sloganuri, diferite de ale partidelor din care provin. Rezultatele: „O alegere sănătoasă pentru o viaţă mai bună“ – Eugen Nicolăescu, „Problemele Iaşiului, pe masa Bucureştiului“ – Relu Fenechiu, „Tu faci legea“ – Cristina Pocora (PNL), „Titus Corlăţean (PSD) – un senator pentru cei mulţi“, „E.U. apăr cauza ta“ – Elena Udrea (PDL), „Ei cu ei, eu cu voi“ – Silviu Prigoană (PDL), „Sulfina Barbu schimbă mediul politic“ – Sulfina Barbu (PDL).

Campania door-to-door, noua jucărie a politicienilor

Majoritatea candidaţilor spun că speră să-şi îmbunătăţească scorul electoral prin campanie directă, door-to-door. „Trebuie să te duci să vorbeşti cu ei, să te vadă, să te întrebe, să-i asculţi“, susţine Ilie Sârbu (PSD). „Am o campanie directă, de la om la om, din casă în casă şi pe grupuri de blocuri“, spune şi ministrul liberal al transporturilor, Ludovic Orban. Unii dintre candidaţi au o manieră proprie de a face campanie, cazul cel mai elocvent fiind cel al Elenei Udrea, care, chiar înainte de alegeri, a împărţit 6.000 de sarmale în Parcul Moghioroş din colegiul său electoral.

Atunci când vine vorba de argumente pentru a obţine voturile, liberalii par să aibă un atu, pentru că sunt la guvernare. „În luna noiembrie, în colegiul unde candidez eu, va începe construcţia unui spital, pe baza unui proiect demarat de mine“, s-a lăudat ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu.

PROMOVARE
 
Cheltuieli şi pentru apariţiile la televiziunile private
 
Aproape 3.000 de români se bat pentru un loc de parlamentar, în cele 315 colegii de deputat şi 137 de senator. Începând de astăzi şi până pe 29 noiembrie, cei 2.965 de candidaţi vor încerca să convingă prin toate mijloacele că merită un loc în legislativ. Pentru asta vor trebui să scoată şi bani din buzunar nu doar pentru afişe, ci şi pentru a participa, inclusiv sâmbăta şi duminica, la emisiunile de promovare electorală de la radiourile şi televiziunile private. Apariţia pe posturile publice nu va costa însă niciun ban. Televiziunile şi radiourile nu pot difuza spoturile comerciale în care apar candidaţi, dar melodiile artiştilor care sunt înscrişi în cursa electorală pot fi difuzate, însă nu în exces. Pe lângă candidaţii partidelor, în cursa electorală s-au înscris şi 31 de independenţi, 28 dintre ei vizând un loc de deputat, iar 3 de senator.