Economie
BNR anunță că inflația va crește în trimestrul II. Războiul din Orientul Mijlociu și criza energetică amplifică riscurile economice
BNR. Sursă foto: Inquam /Octav Ganea
Din cuprinsul articolului
Banca Națională a României a anunțat că rata anuală a inflației va crește în intervalul martie–iunie peste nivelurile estimate anterior, pe fondul scumpirii combustibililor și al creșterii cotațiilor petrolului și gazelor naturale.
Instituția a anunțat menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an și a avertizat asupra unor incertitudini și riscuri ridicate generate de conflictul din Orientul Mijlociu și de criza energetică globală, cu impact asupra economiei și asupra evoluției inflației.
BNR anunță că inflația va depăși prognoza în trimestrul II 2026
BNR a anunțat că evoluția inflației va fi influențată în perioada următoare de factori externi și interni, în special de scumpirea energiei și de modificările fiscale.
”Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va creşte în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influenţelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum şi efectelor directe tranzitorii exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 şi să antreneze astfel o corecţie descendentă abruptă a ratei anuale a inflaţiei”, a anunțat BNR.
Războiul din Orientul Mijlociu și criza energetică amplifică riscurile economice
BNR a anunțat că principalele riscuri pentru economie și inflație provin din mediul extern, în special din evoluțiile geopolitice și din piața energiei. Instituția a arătat că războiul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală pot afecta puterea de cumpărare a populației, activitatea companiilor și costurile de finanțare, inclusiv prin deteriorarea percepției investitorilor asupra regiunii.
”În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice”, a anunțat banca centrală.
BNR a anunțat că progresul corecției bugetare începute în 2025 poate contribui la reducerea presiunilor inflaționiste pe termen mediu, în special prin temperarea cererii agregate și ajustarea deficitului de cont curent.
În același timp, instituția a arătat că există incertitudini legate de măsurile fiscale care ar putea fi adoptate în perioada următoare, în contextul continuării consolidării bugetare și al angajamentelor asumate prin Planul bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană.
Inflație. Sursă foto: Freepik
Economia a încetinit la finalul lui 2025, potrivit BNR
BNR a anunțat că rata anuală a inflației a continuat să scadă lent la începutul anului, ajungând la 9,31% în februarie 2026, de la 9,69% în decembrie 2025. Scăderea a fost determinată în principal de reducerea prețurilor la energie, respectiv electricitate și gaze naturale, evoluție parțial compensată de creșterea prețurilor la combustibili, produse din tutun și alte categorii administrate.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a scăzut ușor, la 8,3% în februarie 2026, de la 8,5% în decembrie 2025, pe fondul unor efecte de bază și al scăderii prețurilor unor mărfuri agroalimentare. Indicatorul IAPC a coborât la 8,3%, în timp ce rata medie anuală a inflației IPC a crescut la 8,1%, iar cea calculată pe baza IAPC a urcat la 7,3%.
BNR a anunțat că activitatea economică s-a contractat cu 1,9% în trimestrul IV 2025, după o scădere de 0,1% în trimestrul anterior. În termeni anuali, creșterea PIB a încetinit la 0,2%, de la 1,7% în trimestrul III, în principal din cauza scăderii consumului populației și a contribuției negative a variației stocurilor.
Investițiile au continuat însă să crească, iar exporturile au avut o evoluție mai bună decât importurile, ceea ce a contribuit la reducerea deficitului comercial și la menținerea unei tendințe de scădere a deficitului de cont curent.
Semnale din debutul lui 2026: consum în scădere și industrie în declin
BNR a anunțat că datele din ianuarie 2026 indică o scădere accentuată a vânzărilor cu amănuntul și a serviciilor prestate populației, precum și o reducere a activității din construcții. Producția industrială a înregistrat o contracție semnificativă, iar dinamica exporturilor s-a deteriorat, ajungând în teritoriu negativ. Deficitul comercial a continuat să se reducă, iar deficitul de cont curent și-a accelerat scăderea, pe fondul îmbunătățirii balanței veniturilor secundare.
BNR a anunțat că efectivul salariaților a continuat să scadă în ianuarie 2026, amplificând contracția anuală, în timp ce rata șomajului a înregistrat o ușoară reducere față de nivelul mediu din trimestrul IV 2025. Sondajele arată o scădere a intențiilor de angajare și o reducere a deficitului de forță de muncă raportat de companii, inclusiv în contextul incertitudinilor generate de criza energetică și conflictul din Orientul Mijlociu.
Dinamica salariului brut și a costului unitar cu forța de muncă a încetinit semnificativ.
Cursul leu/euro s-a stabilizat
BNR a anunțat că dobânzile interbancare au scăzut în februarie, dar au crescut în martie, stabilizându-se ulterior la niveluri mai ridicate. Randamentele titlurilor de stat au scăzut inițial, apoi au crescut în martie, pe fondul deteriorării sentimentului investitorilor în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
Cursul leu/euro a înregistrat o creștere moderată și s-a stabilizat ulterior.
BNR a anunțat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a crescut ușor, până la 6,8% în februarie 2026, de la 6,2% în decembrie 2025. Creditul în lei a înregistrat o ușoară accelerare, iar cel în valută a continuat să crească, în special pe segmentul companiilor nefinanciare. Ponderea creditului în lei a scăzut la 67,8%, de la 68,2% la finalul anului 2025.
Decizia BNR privind dobânzile
Consiliul de administrație al BNR a anunțat menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, a ratei pentru facilitatea de creditare la 7,50% și a ratei pentru facilitatea de depozit la 5,50%.
De asemenea, instituția a anunțat menținerea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit.
