Blue Monday. Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară: Nu există o zi anume a tristeții, depinde de fiecare persoană

Blue Monday a devenit, în ultimii ani, una dintre cele mai circulate etichete emoționale ale lunii ianuarie. În fiecare început de an, a treia zi de luni, care în 2026 cade în data de 19 ianuarie, este prezentată drept momentul în care oboseala, dezamăgirea și lipsa de energie ating un vârf colectiv. Deși ideea pare să rezoneze cu starea multor oameni după sărbători, realitatea din spatele acestui concept este mult mai nuanțată decât sugerează titlurile virale.

O zi care a apărut dintr-o nevoie de explicații simple

Formula nu a fost niciodată recunoscută de comunitatea științifică, dar conceptul a fost preluat rapid de presă, apoi de rețelele sociale. De la an la an, Blue Monday a devenit o etichetă ușor de folosit pentru o stare generală de oboseală și demotivare, chiar dacă baza sa reală este fragilă. Cu alte cuvinte, Blue Monday nu a apărut pentru că cineva a demonstrat că suntem mai triști într-o anumită zi, ci pentru că ideea era simplă, ușor de comunicat și perfect adaptată unei perioade în care mulți oameni chiar se simt mai lipsiți de energie. De aceea a prins — nu pentru că ar fi adevărată, ci pentru că sună familiar.

„Cliff Arnall, fost lector la Universitatea Cardiff și autorul comunicatului care a stat la baza conceptului de Blue Monday, a precizat că intenția sa nu a fost aceea de a crea o zi cu o încărcătură negativă, ci de a încuraja oamenii să își îmbunătățească viața. De altfel, ideea unei zile universal valabile ca fiind cea mai deprimantă din an nu este una reală, pentru că starea emoțională depinde de contextul și experiențele fiecărei persoane, nu de o dată fixă din calendar”, explică Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară, medic primar psihiatru, pentru EVZ.

Tradiții de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Ce nu ai voie să faci pe 23 aprilie

Ce pensie primesc foștii parlamentari, în condițiile în care contribuția lor a fost de aproximativ 700 de lei 

Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară. Sursa foto: Facebook

De ce a prins atât de bine la public conceptul Blue Monday

Succesul Blue Monday spune mai multe despre nevoia oamenilor de a-și înțelege stările decât despre validitatea conceptului. Eticheta oferă o justificare colectivă pentru o perioadă în care mulți se simt obosiți sau demotivați. În loc să fie percepute ca eșecuri personale, aceste stări sunt „normalizate” printr-o zi simbolică în care toată lumea ar trebui, teoretic, să se simtă la fel.

Puțini știu că Blue Monday a fost intens promovat ca parte a unor campanii comerciale. Ideea unei zile extrem de triste a fost asociată cu soluții rapide: vacanțe, reduceri, evadări din rutină. Melancolia a devenit astfel un instrument de marketing, iar starea emoțională a lunii ianuarie a fost transformată într-un argument de vânzare. În timp, această asociere a consolidat percepția publică asupra Blue Monday, chiar dacă baza sa reală rămâne fragilă.

Chiar dacă Blue Monday este un concept artificial, ianuarie poate fi într-adevăr o lună dificilă din punct de vedere emoțional. Lipsa luminii naturale, temperaturile scăzute, revenirea la rutină și presiunea financiară de după sărbători pot influența starea de spirit. Pentru unele persoane, aceste elemente nu provoacă neapărat tristețe, ci accentuează o stare psihologică deja existentă.

Ianuarie nu creează probleme, le amplifică

Pentru unii, sfârșitul sărbătorilor aduce ușurare și structură. Pentru alții, însă, aceeași perioadă poate scoate la suprafață oboseala acumulată sau nemulțumiri mai vechi. Iarna nu impune o stare emoțională unică, ci funcționează ca un amplificator. Dacă cineva se simte deja vulnerabil, lipsa luminii și izolarea pot accentua această senzație.

„Depresia nu apare dintr-o singură cauză, ci este rezultatul unei combinații de factori. De cele mai multe ori, ea se manifestă la persoane cu o vulnerabilitate genetică, pe fondul unor factori externi precum stresul prelungit, experiențele de viață negative sau evenimentele traumatice, inclusiv dezastrele naturale. Atunci când presiunile cotidiene devin copleșitoare sau predispoziția genetică este accentuată, probabilitatea de a dezvolta depresie crește semnificativ”, mai explică Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară, medic primar psihiatru.

Este important să facem distincția între o dispoziție scăzută temporară și problemele reale de sănătate mintală. Tristețea ocazională, lipsa de energie sau motivația scăzută sunt reacții normale în anumite contexte. Când însă aceste stări persistă, afectează funcționarea zilnică și se repetă an de an, ele pot indica o problemă mai profundă, care merită atenție și sprijin.

„Conceptul a depășit aria strictă a psihiatriei și psihologiei și a fost analizat și din alte perspective de cercetare. În 2024, un studiu retrospectiv realizat de Universitatea din Beijing, în colaborare cu Universitatea din Washington, arată că așa-numitul efect al zilei de luni, cunoscut ca Blue Monday, descrie stările emoționale negative resimțite frecvent la începutul săptămânii, care pot influența decizii iraționale și pot afecta eficiența pieței”, a mai spus Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară, medic primar psihiatru.

Corpul uman reacționează la schimbările de lumină și temperatură. Zilele scurte pot influența somnul, nivelul de energie și capacitatea de concentrare. Din acest punct de vedere, este firesc ca iarna să fie percepută ca un anotimp al încetinirii. Problema apare atunci când această încetinire este interpretată drept eșec personal, în loc să fie acceptată ca parte a unui ciclu natural.

De ce Blue Monday nu ar trebui să fie o etichetă periculoasă

Criticii conceptului atrag atenția că etichetarea unei zile drept „cea mai depresivă” poate banaliza depresia reală, potrivit Medical News. În același timp, discuțiile generate anual de Blue Monday au și un efect pozitiv: aduc în prim-plan importanța sănătății mintale și a accesului la ajutor specializat. Pentru unii, simplul fapt că se vorbește despre aceste stări poate fi primul pas spre conștientizare.

„Pentru prevenirea depresiei există o serie de intervenții care pot fi aplicate atât populației generale, cât și, în mod special, persoanelor cu vulnerabilitate crescută. Aplicarea acestor măsuri poate diminua riscul apariției bolii chiar și cu 25%–50%. Ele nu vizează un singur domeniu, ci includ recomandări legate de alimentație, stil de viață, educație, consiliere și psihoterapie, tratamente medicamentoase, precum și reducerea factorilor care favorizează apariția afecțiunii”, conchide Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară, medic primar psihiatru.

Luna ianuarie vine adesea cu așteptări nerealiste. Rezoluții ambițioase, schimbări radicale și presiunea de a începe anul „în forță” pot accentua sentimentul de epuizare. Acceptarea unui ritm mai lent, cu obiective mici și realiste, poate fi o alternativă mai sănătoasă. Iarna nu este despre performanță, ci despre pregătire. Nu este o zi magică a tristeții, nici un verdict asupra stării noastre emoționale. Este un simbol care reflectă o realitate mai largă: iarna poate fi dificilă, iar stările noastre merită înțelese, nu judecate. Dincolo de titluri și formule, important rămâne modul în care fiecare își ascultă propriul ritm și își acordă timp pentru echilibru.

Poate că cea mai utilă lecție a Blue Monday nu este că există o zi „cea mai tristă”, ci că este în regulă să nu fim mereu în formă. Iar uneori, simplul fapt că recunoaștem asta este suficient pentru a trece mai ușor peste zilele gri.