Președintele Statelor Unite, Joe Biden, vrea să reia legăturile cu China la nivel militar, a declarat consilierul pentru securitate naţională de la Casa Albă, Jake Sullivan. Îngrijorarea este la cote maxime din cauza riscului declanșării unei conflagrații în Extremul Orient în cazul în care China ar ataca Taiwan sau dacă aliatul Beijingului, Coreea de Nord, ar ataca oricare aliat al Americii, Coreea de Sud și Japonia. În două zile, la summitul de la San Francisco, cel mai în vârstă președinte american se va întâlni cu cel mai periculos lider chinez de la Mao Zedong încoace.

Miercuri, 15 noiembrie, liderul de la Casa Albă se va întâlni cu liderul chinez la San Francisco, cu ocazia organizării summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC). Joe Biden intentionează să restabilească relațiile militare cu Xi Jinping, a dezvăluit consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, citează Știri pe surse.

„Preşedintele este hotărât să vadă restabilirea legăturilor dintre armate, deoarece crede că este în interesul securităţii naţionale a SUA. Avem nevoie de acele linii de comunicare, astfel încât să nu existe greşeli”, a declarat duminică Jake Sullivan într-un interviu pentru emisiunea „Face the Nation” de la CBS.

„Chinezii au întrerupt acele legături de comunicare. Preşedintele Biden ar dori să restabilească asta”, a spus Sullivan.

A doua întâlnire dintre Biden și Xi Jinping

Potrivit Reuters, este a doua întâlnire dintre președintele american și liderul chinez din 2021 încoace.

Subiectele fierbinți ce vor fi discutate sunt războiul Rusiei din Ucraina, războiul dintre Israel și Hamas/Hezbollah, legăturile Coreii de Nord cu Rusia și disputa dintre China și Taiwan. Vor fi acoperite și alte probleme sociale, precum drepturile omului, reglementarea inteligenței artificale și relațiile comerciale ,,echitabile", potrivit unui oficial american de rang înalt.

Relațiile sino-americane au înghețat după vizita de anul trecut a lui Nancy Pelosi, fostul președinte democrat al Camerei Reprezentanților, în Taiwan. S-a ajuns chiar la un pas de escaladare după ce aviația americană a doborât un presupus balon chinez de spionaj.

Viitorul păcii mondiale este pe masă, la San Francisco

Întâlnirea dintre Joe Biden și Xi Jinping are mize diplomatice. Tensiunile dintre cele două superputeri nucleare ale lumii sunt la cote maxime și oficialii de pe ambele părți doresc restabilirea bunelor relații. Reuniunea ar putea dura câteva ore.

„Nimic nu va fi tabu; totul este pe masă. Suntem clari în acest sens. Ştim că eforturile de a modela sau reforma China de-a lungul mai multor decenii au eşuat. Dar ne aşteptăm ca China să fie implicată şi să fie un jucător important pe scena mondială pentru tot restul vieţii noastre”, a declarat un oficial american pentru Reuters.

Întâlnirea a fost confirmată vinerea trecută de Casa Albă într-un comunicat, simultan cu anunțul ministrului de Externe privind vizita lui Xi Jinping în Statele Unite, între zilele 14-17 noiembrie, pentru a participa la summitul APEC.

Miza convirbirilor Joe Biden - Xi Jinping

Cele două țări nu se așteaptă la progrese semnificative, pentru că sunt într-o competiție directă, având drept obiectiv supremația globală și dominarea economică a secolului 21.

Joe Biden, în vârstă de 80 de ani, se întâlnește cu cel mai autoritar și mai periculos lider chinez de la Mao Zedong încoace.

Mao Zedong este creditat pentru cea mai agresivă campanie de reforme agrare și industriale prin „Marele Salt Înainte”, pricinuind moartea a între 15 și 55 de milioane de oameni în timpul Marii Foamete din China, între anii 1958 și 1962.

De asemenea, în 1966, Mao a inițiat Revoluția Culturală, un program de eliminare a elementelor „contrarevoluționare” care a dus la lupte violente, distrugerea artefactelor culturale și uciderea a milioane de oameni. Pe durata conducerii sale, China a fost implicată în războaiele din Coreea, Vietnam și Cambodgia pentru a extinde comunismul.

Xi Jinping, cel mai periculos lider chinez de la Mao Zedong încoace

Xi Jinping, de când a devenit președintele Republicii Populare Chineze din 2012, ca succesor al fostului președinte Hu Jintao, se face responsabil pentru un proces de epurare și consolidarea unui regim totalitar cum nu s-a mai văzut din anii Războiului Rece, precum  în Rusia stalinistă, România ceaușistă și China maoistă.

• A înăsprit controlul asupra clasei politice, populației, armatei, companiilor private și presei chineze.
• Sub conducerea sa, cu ocazia digitalizării la scară largă, a introdus scorul social, un sistem de credite sociale prin care fiecare cetățean chinez poate să fie privat de drepturi în cazul unei abateri de la normele sociale impuse.  China a devenit scena unui experiment de inginerie socială cu o rețea de supraveghere în masă cum nu s-a mai văzut niciodată în istorie, Xi Jinping creând o distopie ca-n romanul orwellian ,,O mie nouă sute optzeci și patru".
• A făcut presiuni asupra altor lideri de stat în relațiile comerciale, iar regimul său a fost acuzat atât de fostul președinte republican Donald Trump, cât și de actualul președinte democrat Joe Biden, pentru furt de tehnologie și spionaj în masă prin aplicații ca Tik-Tok.
• A persecutat populația uigurilor din Xinjiang și a coordonat reprimarea cu brutalitate a protestelor pro-democratice din Hong Kong.
• A adoptat o politică externă agresivă în relațiile cu SUA, construind insule artificiale în Marea Chinei de Sud.

China comunistă, regim polițienesc

• A intrat în dispute cu India privind frontierele, cu Filipine privind spațiul maritim și îi oferă sprijin necondiționat dictatorului nord-coreean Kim Jong-un în tensiunile cu Coreea de Sud și Japonia.
• Vrea să anexeze Taiwanul printr-o operațiune militară sau unire pașnică după condițile sale dictate.
• A căutat să extindă influența Chinei în Africa și Eurasia, prin Inițiativa Belt & Road.
• China ar putea fi răspunzătoare pentru declanșarea pandemiei de coronavirus care a dus la moartea a 6 milioane de oameni și deteriorarea economiei la nivel mondial.
• A impus cenzura (l-a interzis pe personajul iconic de la Disney, un ursuleț pe nume Winnie-the-Pooh, pentru că mulți internauți s-au amuzat pe asemănarea sa cu liderul chinez)și a instaurat un cult al personalității după modelul maoist.
• Este primul lider chinez de la Mao Zedong încoace care dorește să fie președinte pe viață.

Sursa Foto- dreamstime.com 

Biden vrea pace, dar se pregătește și pentru război

Regimul comunist, afectat de provocările economice și de pandemia care au derațiat țara de la traiectoria de 30 ani de creștere, caută să supraviețuiască prin control, presiune, intimidare și chiar prin conflict.

Oficialii de la Washington susțin că Beijingul urmărește să domine zona Indo-Pacific prin acțiunile agresive din Marea Chinei de Sud, Marea Chinei de Est și strâmtoarea Taiwan.

Joe Biden are un angajament față de Filipine, Japonia, Coreea de Sud și Taiwan în a le apăra de agresiunea comunistă, venită din partea regimurilor de la Beijing și Phenian.

Președintele american caută să îl preseze pe Xi Jinping să-și reconsidere strategia de a menține sprijinul acordat Iranului în conflictul cu Israelul, cât și Rusiei în conflictul cu Ucraina, potrivit unui oficial american.

Problema Taiwan

În cazul Taiwanului, cu toate că insula este bine apărată cu mine maritime și deține submarine de ultimă tehnologie, fiind înarmată în secret de americani, experții avertizează că regimul democratic de la Taipei nu are șanse de izbândă fără ajutorul direct de la SUA.

Un profesor avertizează că America nu ar putea face față unei bătălii navale cu China, care are o flotă mai numeroasă, iar un conflict convențional direct dintre cele două superputeri ar putea ajunge la scara războiului din Pacific.

Potrivit The Guardian,  secretarul de Externe al Marii Britanii, James Cleverly, avertizează că un război în strâmtoarea Taiwan ar putea avea ca efect distrugerea industriei semiconductoarelor și a comerțului global.

Joe Biden a făgăduit că va sprijini Taiwanul în cazul unei invazii chineze.

Eșecul negocierilor ar putea duce la o conflagrație în Extremul Orient

Consecințele eșuării negocierilor și izbucnirii unei conflagrații în Extremul Orient ar putea fi devastatoare pentru economia și pacea globală, nemaivăzute de la războaiele Chinei maoiste de expansiune comunistă din Asia de Sud-Est. În 2023 s-au împlinit 50 ani de la încheierea acordului de la Paris privind încetarea războiului din Vietnam, dar și 70 ani de la încetarea ostilităților militare dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud.

Între 3 și 5 milioane de civili și militari au murit în războiul dintre anii 1950 și 1953, desfășurat între Coreea de Nord, sprijinită de Republica Populară Chineză și Uniunea Sovietică vs Coreea de Sud, sprijinită de SUA, ONU, Comunitatea Națiunilor etc.

362,000 de soldati americani s-au dus la război pentru a apăra Coreea de Sud în fața invaziei comuniste dinspre nord. Chiar pe punctul când regimul comunist al lui Kim Ir-Sen era în pragul prăbușirii, Mao Zedong a trimis peste 1 milion și jumătate de soldați chinezi pe toată durata războiului.

,,300,000 dintre soldații chinezi, printre care erau și veterani ai războiului civil chinez, au năvălit chiar atunci când americanii erau pe punctul de a ocupa Phenianul", a spus istoricul Griffin Johnsen pe canalul său de YouTube, Armchair Historian. ,,17 zile au luptat americanii la rezervorul Chosin pentru a scăpa din capcană înainte să se retragă spre portul Hagnam pentru a fi evacuați", adaugă el.

Confruntări SUA-China

Au rezultat singurele confruntări directe dintre americani și chinezi din istoria Războiului Rece, respectiv la Unsan, râul Chongchon și rezervorul Chosin, soldate cu pierderi pentru SUA și cu victorii în favoarea Chinei maoiste care le-a obținut cu sacrificarea a mii de soldați.

Forțele americane și sud-coreene au fost copleșite încât că generalul Douglas MacArthur a solicitat președintelui american de atunci, Harry Truman, să bombardeze nuclear frontiera dintre China și Coreea de Nord. Președintele a respins solicitarea și în cele din urmă, cel mai sângeros conflict din cadrul Războiului Rece s-a încheiat cu instaurarea unei zone demilitarizate la paralela 38. Coreea de Nord, în prezent o putere nucleară, este și astăzi în conflict cu Coreea de Sud.

Între 1955 și 1975, s-a desfășurat războiul din Vietnam dintre forțele blocului comunist care au sprijinit Vietnamul de Nord comunist și celui vestic care a sprijinit Vietnamul de Sud. Numărul maxim al militarilor americani trimiși în Vietnam ajunsese la peste 500,000 în 1969.

SUA au recurs la bombardamente cu napalm și Agent Orange, din cauza că soldații americani nu făcea față junglei dese, capcanelor și luptelor cu forțele Viet Cong, adăpostite în tuneluri subterane. China a sprijinit Vietnamul de Nord cu arme și provizii, furnizate pe „drumul Ho Chi Minh”. Conflictul s-a extins în Laos și Cambodgia.

Războiul din Vietnam a fost cea mai catastrofală înfrângere pentru americani în lupta cu China pentru dominarea Asiei, rezultând 4 milioane de morți în total, printre care 58,000 de militari americani, și ocuparea Vietnamului de Sud de către forțele comuniste ale Vietnamului de Nord.