Campania din China contra uigurilor continuă. Statul chinez execută un genocid cultural împotriva uigurilor, o populație turcică musulmană

China insistă că e o „țară bazată pe lege”. Dar în realitate China e guvernată de un partid-stat opac care folosește legislația drept instrument de represiune politică, scrie Washington Post.

În cazul unei cunoscute etnografe uigure, Rahile Dawut, „legea” a devenit pretext al nedreptății. Tocmai am aflat că, la șase ani de la prima ei arestare, Rahile a fost condamnată la închisoare pe viață - o pedeapsă șocantă pentru acestă exponentă de talie mondială a culturii și tradiției uigure.

Rahile a fost judecată în 2018 pentru „secesionism”, adică separatism, lucru considerat de China un pericol pentru securitatea statului. După ce a fost condamnată i-a fost respins apelul, a informat Fundația Dui Hua din San Francisco, care luptă pentru libertatea deținuților politici chinezi.

Fundația a afirmat pe 21 septembrie, după ani de investigații, că a aflat despre condamnarea pe viață de la o sursă de încredere din interiorul guvernului chinez. Nu se știe mai nimic despre acel proces secret și nici despre motivul pentru care s-a impus o sentință atât de draconică.

China comunistă execută un genocid cultural împotriva uigurilor

Însă această sentință constituie o nouă probă cum că statul chinez execută un genocid cultural împotriva uigurilor, o populație turcică musulmană, și a altor minorități din regiunea Xinjiang, încercând să le eradicheze limba, cultura și tradițiile și să le substituie cu cele ale majorității chineze, han.

Rayhan Asat, o juristă specializată în drepturile omului al cărei frate Ekpar Asat e încarcerat în Xinjiang din 2016, a declarat pentru Vocea Americii:

„Dacă examinezi exemplele istorice, când statul încearcă să comită genocid, el tinde să-i anihileze pe cei mai inteligenți și mai apreciați membri ai societății, cei care pot conserva cultura, care pot conserva demnitatea colectivă a poporului”.

Uyghur Human Rights Project a constatat că un minimum de 312 intelectuali uiguri, kazahi și kîrgîzi și alți membri ai elitelor culturale fuseseră întemnițați până la finalul lui 2021, dar cifra reală e probabil mult mai mare.

La închisoare pe viață a mai fost condamnat și profesorul universitar uigur Ilham Tohti. Totodată au fost amenințați jurnaliștii uiguri de la Radio Asia Liberă.

Cine este Rahile Dawut

Rahile, 57 de ani, este o cercetătoare de seamă a culturii și tradițiilor uigure. Într-un interviu pentru China Art News din 2011 ea relata că la Universitatea din Xinjiang a aflat despre basme, dansuri și literatura uigure; tot acolo studenții examinau aprofundat stilul de viață rural din sudul provinciei.

Ulterior a obținut un doctorat în folclor la Beijing, după care a revenit la Universitatea din Xinjiang, cea mai importantă instituție de învățământ a regiunii, unde a fondat un centru folcloric.

Adesea le servea drept ghid cercetătorilor străini veniți în vizită, cărora le explica că arta folclorică nu o reprezintă exponatele din muzee, ci viața de zi cu zi și învățarea, care trebuie să fie protejate.

A susținut prelegeri în toată lumea, afirmă fundația, inclusiv la universitățile Harvard, Cornell și British Columbia. Era și cercetătoare asociată la universitățile din Pennsylvania, Washington și Indiana.

Xi Jinping a promis că va șterge de pe fața pământului „extremismul religios”

S-a arătat mai demult că planurile privind un genocid al uigurilor au fost inițiate după un atentat dintr-o piață din sudul provinciei Xinjiang din mai 2014, soldat cu 31 de morți și pus de China în seama separatiștilor uiguri. Xi Jinping a promis că va șterge de pe fața pământului extremismul religios.

În anii următori China a construit lagăre de reeducare de securitate maximă în care a încarcerat peste 1 milion de uiguri, a obligat populația uigură la muncă silnică și a pornit o campanie de inhibare a natalității la uigurii din Xinjiang.

Mai întâi China a negat existența lagărelor, pentru ca ulterior să mintă că ar fi instituții de învățământ profesional. Anul trecut ONU a găsit probe credibile privind tortura și alte abuzuri contra drepturile omului, existând o mare probabilitate ca aceasta să constituie și „crime împotriva umanității”.

China neagă că încalcă drepturile omului

China continuă să nege orice fel de probleme legate de drepturile omului în Xinjiang, susținând că acolo sunt doar programe care „contracarează terorismul violent, radicalizarea și separatismul”. Xi a vizitat Xinjiang în august, când a cerut din nou autorităților locale să „controleze eficient activitățile religioase ilegale”.

SUA au deja două legi referitoare la genocidul cultural al uigurilor: „Uyghur Human Rights Policy Act”, adoptată în 2020 și promulgată de Donald Trump, respectiv „Uyghur Forced Labor Prevention Act” din 2021, promulgată de Biden.

Ele prevăd penalități pentru cei care comit abuzuri contra drepturilor omului și blochează importurile de produse rezultate din munca silnică din Xinjiang, inclusiv un silicon utilizat la panourile solare.

Pentru Rahile și celelalte milioane de oameni care au suferit, aceste legi ar trebui aplicate fără indulgență, inclusiv prin sancționarea funcționarilor chinezi care comit genocidul, dar și prin închiderea portițelor persistente care permit importurile din Xinjiang, cum ar fi în comerțul cu amănuntul.

(Traducere: Andrei Suba, RADOR RADIO ROMÂNIA)