Preţul petrolului a scăzut de la începutul lunii decembrie cu 4,6%. În aceeaşi perioadă leul s-a depreciat în faţa dolarului american cu 2,8%. În prezent, există argumente pentru o ieftinire modestă de 1-2% a benzinei la pompă, consideră Victor Safta, directorul sucursalei din România a X- Trade Brokers.

Pentru efecte vizibile, ar fi nevoie ca tendinţele actuale de scădere a preţului petrolului să continue, ceea ce este teoretic posibil pe termen scurt, a completat acesta.

Dincolo de potenţialul unei scăderi într-un orizont de timp limitat, pe termen mai lung apar mai multe semne de întrebare. La adresa trendului descent al petrolului există însă şi ameninţări. În primul rând, este vorba de tentaţia repornirii tiparniţei în SUA, care ar conduce la o inflaţie sporita si, in consecinta, ar duce la achiziţii de mărfuri - şi petrol în special - ca protecţie la eventuale presiuni inflaţioniste.

În al doilea rând, ar putea avea loc o accelerare a exerciţiilor militare în Iran, al doilea mare producător de petrol din cadrul OPEC.

Pentru România, trebuie luat în considerare şi efectul cursului de schimb, în principal în faţa Dolarului american. Deşi relativ stabil în faţa Euro, Leul a pierdut teren în faţa Dolarului american aflat în ascensiune pe pieţele valutare.

O continuare a crizei datoriilor europene nu poate fi scoasă din calcul în lipsa unor decizii ferme din partea autorităţilor europene, dar şi a unor contribuţii de sprijin financiar la nivel internaţional.

Iar tendinţa de depreciere a euro în faţa dolarului s-ar traduce printr-o slăbire a leului în faţa monedei americane. "Jocurile geopolitice, criza europeană care afectează evaluarea Leului şi riscul de politică monetară pot fi factori de risc pot fi factori de risc pentru pretul carburanţilor pe termen mai lung", a arătat Victor Safta.

Economia europeană riscă încă recesiunea

Summit-ul european care a adus reguli noi pentru disciplina fiscală în Europa nu a reuşit să îndepărteze tensiunile din pieţe. Economia europeană încă riscă recesiunea în 2012, estimările reputatului institut german IFO indicând pentru Germania o creştere de 0,5% în scenariul optimist în care Italia şi alte state vulnerabile evită o nouă rundă de agresiune din partea pieţelor.

SUA au dovedit o rezistenţă peste estimări, însă debutul anului viitor poate aduce o slăbire a activităţii economice, iar efectele crizei europene ar putea să "muşte" din resursele de creştere.

În Asia, motoarele Chinei, al doilea marea importator mondial de petrol au încetinit, ducând la măsuri de stimulare pe partea de politică monetară. "Anul 2012 nu aduce perspective extrem de optimiste, iar petrolul, sursa preferată de energie, a fost întotdeauna sensibil la estimările privind amplificarea sau contracţia activităţii economice", a declarat Victor Safta.

"În plus, pieţele au lăsat deoparte riscurile geopolitice în Orientul Mijlociu şi s-au focalizat pe elemente fundamentale, care ţin de cerere şi oferta. Presiunea de scădere a fost însă puternic accentuată de decizia OPEC de limitare a productiei la 30 de milioane de barili, o cifră care practic nu pune vreo restricţie pe partea de ofertă», a completat Safta.

În fapt, se aşteaptă ca limita stabilită de OPEC să nu fie atinsă în 2012, din moment ce producţia estimată în prezent se apropie de 27 - 28 de milioane de barili, întrunirea recentă reprezentând mai degrabă o dezamăgire pentru cei care aşteptau o creştere a preţului ţiţeiului.