Federaţia Rusă - care consideră scutul american "un real pericol" - trebuie să garanteze că rachete sale nu vor atinge teritoriul României, spune preşedintele Traian Băsescu.

Rusia îşi va spori potenţialul nuclear ofensiv dacă negocierile cu NATO privind instalarea unor elemente ale scutului antirachetă în Europa eşuează, a declarat, miercuri, preşedintele Dmitri Medvedev. El a avertizat că Moscova ar putea renunţa la noul tratat de dezarmare nucleară semnat cu Statele Unite (START 2).

Mesaj pentru Medvedev

Preşedintele Traian Băsescu a comentat joi, la TVR, reacţia omologului său rus, Dimitri Medvedev, cu privire la amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă în Europa, inclusiv pe teritoriul României, şi s-a arătat dispus să garanteze că "acest instrument militar" nu va fi folosit pentru a lovi Rusia.

"Dacă este de luat în consideraţie o declaraţie, este cea a preşedintelui Medvedev şi trebuie tratată cu condescendenţa necesară unui şef de stat, a unei mari puteri nucleare", a spus Băsescu.

"Ceea ce nu înseamnă că vreo clipă punem sub semnul întrebării aranjamentul nostru cu Washingtonul. Ceea ce înseamnă că domnului preşedinte Medvedev, la momentul potrivit, va trebui să-i dăm confortul că aceste instrumente militare nu vizează lovituri împotriva Federaţiei Ruse şi mai ales că - n-am niciun dubiu - domnul Medvedev este gata să dea şi dânsul României garanţii că nicio rachetă care există acum pe teritoriul Federaţiei Ruse nu va atinge vreodată teritoriul României", a adăugat şeful statului.

Traian Băsescu s-a referit şi la subiectul garanţiilor juridice cerute de Federaţia Rusă. "Dânsul (preşedintele Medvedev - n.r.) doreşte garanţii juridice, sigur că şi România se întreabă: oare noi avem vreo garanţie juridică? Constatând că n-avem, avem dreptul să discutăm subiectul", a conchis Băsescu.

Temeri după 2015

Potrivit unui oficial din Statul Major al forţelor armate ruse, proiectul american antirachetă din Europa de Est va prezenta un "real pericol" pentru forţele nucleare strategice după 2015. O analiză profundă a planului SUA "de abordare adaptivă în etape" privind construirea sistemului antirachetă arată că prima şi a doua etapă - ce prevăd desfăşurarea elementelor antirachetă pe nave în Marea Mediterană şi a bateriilor antirachetă terestre în România - "nu prezintă un pericol serios pentru forţele nucleare strategice ruse", a spus generalul Andrei Tretiak.

Situaţia se va schimba începând cu cea de-a treia şi a patra etapă a modernizării acestor echipamente, după 2015, când scutul va fi dotat cu "până la 300 de interceptoare", a explicat Tretiak.

Geoană: pozitia Rusiei, "neadecvată"

Fostul ministru de externe Mircea Geoană consideră că, prin dialog cu Alianţa Nord-Atlantică şi cu membrii săi, Federaţia Rusă "trebuie făcută să înţeleagă natura" strict defensivă a sistemului antirachetă propus de Statele Unite.

"Având în vedere disponibilitatea totală a NATO de a colabora, este neadecvat ca Federaţia Rusă să ceară garanţii suplimentare de securitate şi să ia în calcul măsuri care nu au menirea de a spori încrederea, ci, dimpotrivă, reprezintă involuţii într-o relaţie consolidată în ultimii ani", a declarat Geoană pentru EVZ.