International
Tratatul de graniţă România-Moldova s-a semnat. Barroso: "Este un excelent exemplu al lucrurilor ce pot fi realizate atunci când e un interes reciproc"
Ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, şi premierul moldovean, Vlad Filat, au semnat, astăzi, la Bucureşti, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, Tratatul dintre România şi Republica Moldova privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontiere.
"Sunt convins că declaraţiile de încurajare formulate de Jose Manuel Barroso nu pot decât să ne inspire în continuare pentru ca relaţia (România-Republica Moldova) să intre în logica europeană", a declarat ministrul de externe. "Ne dorim ca Moldova să urmeze acest curs şi ca această frontieră să se estompeze treptat şi să devină o frontieră interioară a UE", a mai spus acesta, precizând că după semnare, tratatul merge în Parlament pentru ratificare. "În acest fel (prin semnarea tratatului, n.r.) descurajăm afirmaţiile obsesive ale anumitor cercuri politice de peste Prut cu privire la o imaginară agendă iredentistă a României", a completat ministrul de externe. "Această perioadă nu o privim obligatoriu prin prisma campaniei electorale. Acest proces a început în 2003, s-a finalizat procesul de negocieri şi s-a semnat", a declarat Vlad Filat. "Viitorul Parlament al Republicii Moldova va avea componenţa necesară pentru a asigura o guvernare democratică şi inclusiv pentru ratificarea acestui document", a adăugat Filat. Tratatul reglementează regimul frontierei de stat Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat azi, la Bucureşti, că salută semnarea tratatului de graniţă România-Moldova. Oficialii de la Bucureşti şi Chişinău nu anunţaseră până acum data exactă a semnării documentului. Ministerul de Externe a confirmat abia după anunţul şefului Comisiei că documentul va fi semnat în seara aceasta, de premierul moldovean Vlad Filat şi de ministrul român de externe, Teodor Baconschi.
"Tratatul este un document tehnic, el reglementează modalitatea de realizare a marcării pe teren a frontierei, soluţionarea problemelor referitoare la construirea de obiective comune la frontieră, întreţinerea frontierei, constituirea şi funcţionarea unei Comisii mixte pentru verificarea traseului frontierei de stat şi întreţinerea semnelor de frontieră, modul de folosire a apelor de frontieră, căilor ferate, şoselelor, precum şi a altor instalaţii de comunicaţii care traversează frontiera de stat, desfăşurarea unor activităţi precum pescuitul, vânătoarea, silvicultura, exploatarea subsolului în apropierea frontierei, modul de cercetare şi de soluţionare a încălcărilor regimului cum ar fi trecerea nepermisă a frontierei sau deteriorarea semnelor de frontieră", anunţă MAE. "Salut semnarea tratatului de graniţă România-Moldova. Este un excelent exemplu al lucrurilor ce pot fi realizate atunci când există un interes reciproc", a declarat Barroso în deschiderea summitului Dunării de la Bucureşti. "Ştiu că există iniţiative asemănătoare în Balcani", a adăugat şeful Comisiei. Barroso a oferit o informaţie inedită. Nici Bucureştiul, nici Chişinăul nu anunţaseră, până azi-dimineaţă, o dată pentru semnarea documentului. În urmă cu câteva săptămâni, preşedintele Traian Băsescu anticipase totuşi acest pas. "Nu exclud posibilitatea să încercăm să luăm comuniştilor (de la Chişinău, n.r.) argumentul că România vrea să acapareze Republica Moldova şi să semnăm un acord de reglementare a traficului peste frontiera de stat între România şi Republica Moldova", a explicat Traian Băsescu, la mijlocul lui octombrie, la o emisiune la ProTV. Încheierea unui acord privind frontiera a fost o solicitare majoră a fostei guvernări comuniste de la Chişinău în relaţia cu România. În ianuarie 2010, în timpul unei vizite la Chişinău, unde s-a întâlnit cu reprezentanţii Alianţei pentru Integrare Europeană, coaliţia aflată la guvernare în Republica Moldova, preşedintele Băsescu a avertizat că România nu va semna niciodată un tratat care să redefinească frontiera dintre România şi Republica Moldova, dar că recunoaşte necesitatea semnării unui tratat care să vizeze regimul frontierei existente. Interesul Germaniei Nu numai preşedintele Comisiei Europene este interesat de semnarea tratatului de frontieră România-Republica Moldova. Despre acest lucru a vorbit şi cancelarul german Angela Merkel, în octombrie, în timpul vizitei la Bucureşti. "Obiectivul nostru este să rezolvăm conflictul dintre Moldova şi Transnistria. Cred că România poate juca aici un rol important. Ştiu că se fac eforturi pentru semnarea unui tratat de frontieră de către România şi Moldova, cred că aceasta e direcţia în care trebuie să continuăm", a spus Merkel pe 12 octombrie. În aceeaşi zi, Ministerul român de Externe (MAE) a precizat pentru "Evenimentul zilei" că negocierile la nivel de experţi cu privire la încheierea unui tratat privind cooperarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră între România şi Republica Moldova "sunt în curs de desfăşurare". "Textul acestui document a fost convenit în cea mai mare parte; sperăm că în perioada următoare va fi posibilă definitivarea ultimelor elemente rămase în discuţie, astfel încât tratatul să poată fi semnat cât mai curând posibil", preciza MAE. "Nu este vorba despre un «tratat de frontieră», întrucât documentul nu stabileşte frontiera, ci este un instrument tehnic, ce conţine dispoziţii referitoare la probleme precum marcarea şi întreţinerea frontierei sau modul de folosire a apelor de frontieră", a spus însă MAE. Context electoral Lipsa unui acord bilateral România-Republica Moldova privind frontiera a tensionat în trecut relaţiile celor două state. Oazu Nantoi, membru al Partidului Democrat din Moldova (PDM), aprecia că "lipsa unor documente semnate între Republica Moldova şi România este exploatată în scopuri electorale de Partidul Comuniştilor, care insistă că lipsa tratatului de bază şi lipsa unui acord cu privire la frontieră vorbeşte despre nişte intenţii expansioniste din partea României". "Este mai mult vorba de simbolism", a declarat Nantoi pentru "Evenimentul zilei", într-o discuţie purtată la sfârşitul lunii octombrie. "Nantoi, membru al partidului condus de Marian Lupu (fostul comunist, în prezent unul dintre liderii AIE n.r.), crede că "semnarea documentului nu va anihila românofobia unor politicieni şi a unui segment din societatea moldovenească, dar oricum, o să-i lipsească de argumente pe aceştia în campania electorală". Semnarea tratatului vine cu trei săptămâni înainte de alegerile anticipate legislative din Republica Moldova. Bucureştiul a anunţat în mai multe rânduri că, pentru acest scrutin, susţine în mod deschis AIE, coaliţia aflată la guvernare la Chişinău. O nouă strategie pentru vechile proiecte ale României la Dunăre Barroso, premierul Repulicii Moldova, Vlad Filat, dar şi alţi premieri şi miniştri din 14 ţări se află azi la Bucureşti la Summitul Dunării. Reuniunea reprezintă un semnal politic important pentru Strategia Dunării, iniţiativă româno-austriacă ce va fi lansată în decembrie de Comisia Europeană (CE) şi adoptată anul viitor de liderii statelor membre. Construirea canalului Bucureşti-Dunăre şi reabilitarea porturilor din ţara noastră sunt două dintre proiectele pe care autorităţile române speră să le pună în aplicare cu bani europeni, în contextul acestei strategii. Citiţi mai mult AICI.
Recomandările noastre
