Extrema-dreaptă a intrat pentru prima dată în parlamentul din toleranta Suedie. Reuşita confirmă succesul de care se bucură partidele populiste şi antiimigraţie în mai multe state UE.

Rezultatul excelent al Democraţilor din Suedia (SD), partidul de extremă- dreapta care a câştigat 20 de mandate la alegerile legislative de duminică, a venit ca un mic şoc pentru opinia publică din toleranta ţară nordică. Este însă o nouă confirmare a tendinţei în politica europeană: partidele extremiste, populiste şi antiimigraţie câştigă teren, intră în parlament, susţin sau chiar iau parte la formarea guvernelor. Contextul e cel potrivit - criza economică. Ţinta o reprezintă imigranţii, minorităţile şi politica UE, care apără drepturile ace stora şi libera circulaţie.

Reuşita extremiştilor complică situaţia postelectorală. Coaliţia de centru-dreapta, aflată la guvernare, a câştigat alegerile, dar nu are majoritate absolută. Cu doar 172 din cele 349 de mandate, potrivit rezultatelor citate de Reuters, coaliţia premierului Fredrik Reinfeldt are nevoie de susţinere suplimentară sau poate încerca să formeze un guvern minoritar.

Ce vor "xenofobii populişti"

Blocul de stânga, format din social-democraţi, ecologişti şi foşti comunişti, a obţinut 157 de mandate şi a sugerat până în prezent că nu e deschis la o colaborare cu câştigătorii alegerilor. La rândul său, Reinfeldt a subliniat că nu intenţionează să colaboreze cu Democraţii din Suedia, pe care i-a catalogat drept "xenofobi şi populişti".

SD are rădăcini în mişcările neonaziste ale anilor ’80-’90. Treptat, partidul s-a modernizat, a adoptat un discurs mai puţin radical şi şi-a ales un lider tânăr, în persoana lui Jimmie Akesson, de 31 de ani.

Democraţii din Suedia se pronunţă împotriva imigraţiei, critică Islamul şi pe musulmani şi cer pedepse dure pentru infractori, care să prevadă inclusiv expulzarea străinilor.

În prezent, imigranţii reprezintă 14% din totalul populaţiei ţării. Suedia este de altfel una dintre cele mai primitoare ţări cu imigranţii care caută azil politic sau statut de refugiat şi a fost prima destinaţie a irakienilor care şi-au părăsit ţara după intervenţia SUA sau a refugiaţilor din fosta Iugoslavie, care au lăsat în urmă războaiele din Balcani.

Tendinţa europeană

Succesul SD urmează rezultatului bun obţinut de extremiştii olandezi conduşi de Geert Wilders. Partidul Libertăţii, antiimigraţie, anti-Islam şi totodată un critic al politicii de coeziune a UE, a intrat în parlament şi s-ar putea regăsi în situaţia de susţinător al viitorului guvern.

La Budapesta, un rezultat bun la alegerile din urmă cu câteva luni a fost obţinut de Jobbik, partidul naţionalist şi xenofob care speră să devină a doua forţă pe scena politică maghiară.

În Italia, formaţiunea populistă şi xenofobă Liga Nordului participă la guvernare şi are potenţial de creştere.