În fiecare octombrie, începutul facultăţii aduce în discuţie vechile probleme legate de lipsa locurilor de cazare, subfinanţare, adaptarea curriculei la standardele europene ale sistemului Bologna, taxele mărite şi proteste.

La acestea se adaugă demotivarea tinerilor angajaţi din sistem, ale căror venituri au scăzut la 600-800 de lei pe lună, după cum avertizează liderii câtorva facultăţi. Aceştia cred că, dacă situaţia se prelungeşte, aceştia vor începe să-şi caute alte locuri de muncă.

Problema e de perspectivă, consideră decanul Facultăţii de Fizică a Universităţii din Bucureşti, Alexandru Jipa, mai ales că veniturile au scăzut, iar catedrele sunt blocate în continuare. Până una-alta, pentru absolvenţii care îşi doresc o carieră universitară nu sunt posturi.

Asistenţii universitari, plătiţi ca muncitorii necalificaţi

În urma reducerii de 25%, asistenţii au ajuns la salarii de cuprinse între 600 şi 900 de lei. Un lector – post ce poate fi ocupat doar după obţinerea doctoratului – câştigă în jur de 1.200 de lei. "Riscurile sunt, dacă această situaţie persistă, ca unii să fie demotivaţi pentru că rămân cu bani puţini şi au griji şi datorii", a explicat prodecanul Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, Constantin Stoenescu.

Cei mai afectaţi de tăieri, potrivit acestuia, sunt tinerii angajaţi, în rândul cărora nemulţumirea e mare, mai ales că acum câştigul lunar este similar cu cel al unui muncitor necalificat. Deşi până acum nu există semnale că ei ar dori să plece din universităţi, riscul există, conchide el.

"Adevărul e că suntem necăjiţi", precizează şi decanul de la Fizică, adăugând că sentimentul care predomină în rândul colegilor este de nemulţumire.

"Importanţa educaţiei este vizibilă doar în declaraţii"

Despre acelaşi risc vorbeşte şi Wladimir Boskoff, decanul Facultăţii de Matematică şi Informatică de la Universitatea "Ovidius" din Constanţa, care consideră că singurul lucru care îi mai ţine în sistem pe cei tineri este pasiunea pentru ceea ce fac.

Câştigător al premiului "Gheorghe Ţiţeica" al Academiei Române în 1998, Boskoff critică guvernul care, în viziunea lui, ignoră educaţia. "A existat recesiune şi în Germania, Franţa, Ungaria, dar nu au existat diminuări ale salariilor din învăţământ, pentru că este un sector important. Dar la noi, din cauza nemerniciei celor care fac politică, învăţământul este important doar în declaraţii, nu şi în practică".

La asta se adaugă şi lipsa de modele din societatea românească, aspect care face aproape imposibilă promovarea oamenilor valoroşi. "Politicienii privesc cu dispreţ educaţia, nu înţeleg că sănătatea şi educaţia sunt două dintre cele mai importante domenii ale societăţii", conchide acesta.

La Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, 40 de persoane au concurat, la finalul săptămânii trecute, pe 5 locuri la bursele post-doctorale susţinute din bani europeni. Cei care câştigă o astfel de bursă primesc 1.000 de euro lunar, timp de trei ani.

Wladimir Boskoff consideră că, deocamdată, salvarea vine din proiectele de cercetare pe care le derulează universităţile şi care suplinesc banii de leafă. "Problema este însă că aceste proiecte ţin 1-2 ani şi sunt greu de câştigat şi de menţinut pentru că presupun multă muncă şi efort", spune acesta.

600 de lei
este acum salariul minim al unui asistent universitar, acelaşi cu al unui muncitor necalificat

Citiţi şi:

  • Din ce în ce mai mulţi români învaţă limbi străine ca să plece din ţară
  • Zeci de mii de studenţi, fără locuri în cămin. Vezi variantele de cazare
  • Lipsa finanţărilor şi demotivarea personalului, problemele învăţământului românesc

ETERNELE PROBLEME

Student de criză: taxe mai mari la stat, locuri de cazare puţine

Universităţile de stat au decis să mărească taxele de studiu, deşi veniturile românilor s-au redus semnificativ şi diploma primită la absolvire nu e o garanţie a unui loc de muncă.

Universitatea din Bucureşti a decis ca anul de studii să coste la fel în fiecare facultate – 3.100 de lei. Academia de Studii Economice are taxe de studii între 2.500 şi 3.000 de lei. La Facultatea de Inginerie în Limbi Străine de la Politehnică, taxa anuală poate ajunge şi la 4.500 de lei. În Cluj-Napoca, Universitatea "Babeş-Bolyai" percepe taxe de la 2.000 de lei pentru Facultatea de Fizică sau cea de Biologie până la 5.500 de lei pentru Facultatea de Teatru şi Televiziune.

Acest an universitar începe cu un deficit de 30.000 de locuri în căminele bucureştene, potrivit unui raport recent al Uniunii Naţionale a Studenţilor (UNSR). Capitala are cea mai mare capacitate de cazare, cu şapte campusuri (cel mai mare fiind Regia, cu 27 de cămine), urmată de Iaşi (patru campusuri, cel mai mare având 27 de cămine) şi Timişoara (două campusuri a câte 25, respectiv 13 cămine). La Iaşi, doar 17.000 din cei 28.000 de studenţi care au solicitat cazare au primit locuri în cămine. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" (UAIC) a putut onora doar 33% din cererile de cazare, în timp ce Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" asigură cazarea pentru 90% dintre cei înscrişi pe liste.

Cei 11.000 de studenţi ieşeni care n-au primit loc în cămin se văd nevoiţi să-şi caute gazdă. O parte din ei încă mai speră să nu fie nevoie. "O să merg acasă vreo lună sau o să stau pe la prieteni până la primele decazări. Dacă nu am bafta să prind un loc atunci poate găsesc să cumpăr un loc", spune Lavinia, studentă în anul al II-lea.

La Iaşi, taxa de cazare în cămin porneşte de la 100 de lei/lună, pentru un loc într-o cameră cu cinci paturi, şi depăşeşte 600 de lei pe lună într-un cămin cu regim hotelier. O garsonieră se în chiriază cu minimum 150 de euro, iar chiria pentru un apartament cu două camere ajunge la 250 de euro. (A contribuit Maria Craus)