Sănătatea creierului / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Un aminoacid folosit de decenii în tratamentul unor afecțiuni cardiovasculare a redus plăcile amiloide în experimente realizate pe animale. Datele preclinice arată că această substanță, deja utilizată în alte indicații medicale, poate diminua aceste depozite, sugerând posibilitatea unor terapii mai ușor de aplicat în viitor, se arată în cercetarea care va fi publicată în revista Neurochemistry International.
Arginina, testată pentru reducerea plăcilor toxice
Cercetătorii de la Universitatea Kindai și Institutul Național de Neuroștiințe din Japonia au constatat că arginina, un aminoacid folosit de zeci de ani în tratarea unor afecțiuni cardiovasculare, poate reduce agregarea beta-amiloidului (βA) – proteina „lipicioasă” responsabilă de formarea plăcilor toxice în boala Alzheimer – în mai multe modele experimentale.
Cercetarea, programată să fie publicată în ediția din decembrie a revistei Neurochemistry International, a analizat administrarea orală de arginină în sisteme in vitro și pe animale, pentru a observa cum influențează formarea și persistența plăcilor βA.
Cum a decurs studiul
Autorii au utilizat șoareci AppNL-G-F, un tip consacrat care dezvoltă depozite βA similare celor identificate la oameni, precum și musculițe de oțet (Drosophila) modificate genetic pentru a produce agregate βA.
După ce apa de băut a fost suplimentată cu arginină, animalele au prezentat o scădere vizibilă a depunerilor de βA în zone importante ale creierului, precum hipocampul și cortexul. Numărul plăcilor s-a redus, iar proporția aglomerărilor compacte, considerate mai neurotoxice, a fost mai mică.
Laborator. Sursa foto: Freepik
Pe lângă reducerea încărcăturii de amiloid, șoarecii tratați au arătat îmbunătățiri în testele de memorie și anxietate, iar analiza moleculară a indicat o diminuare a expresiei genelor proinflamatorii și a citokinelor precum IL-1β, IL-6 și TNF-α. Rezultatele sugerează că arginina poate tempera neuroinflamația provocată de βA.
Experimentele pe musculițe și în eprubetă au arătat că arginina nu doar contribuie la „curățarea” agregatelor existente, ci poate și să împiedice formarea lor, probabil datorită rolului său de „șaperon chimic” – o moleculă care stabilizează proteinele și previne defectele de pliere și aglomerarea acestora.
Autorii cred că arginina ar putea fi evaluată rapid în studii clinice pentru Alzheimer
Un avantaj important al acestei abordări este faptul că arginina are un profil de siguranță bine cunoscut, costă puțin și poate traversa bariera hemato-encefalică, o condiție esențială pentru orice tratament al creierului.
Autorii cred că arginina ar putea fi evaluată rapid în studii clinice pentru Alzheimer și, posibil, pentru alte boli neurodegenerative asociate agregării proteinelor. Ei subliniază însă că în experimentele pe animale au fost folosite doze ridicate, motiv pentru care sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili nivelul optim și sigur la oameni.
Cercetătorii amintesc și că rezultatele obținute pe animale nu garantează efecte similare în creierul uman.
