Potrivit textului proiectului de act normativ, care rămâne să fie adoptat de Parlament, cel puțin o femeie va trebui să ocupe un scaun în forurile de conducere ale companiilor germane care au mai mult de trei administratori.

Desemnarea femeilor va fi obligatorie în consiliile de administrație ale societăților în care statul este acționar și în mai multe organisme publice, scrie AFP.

„Putem să arătăm că Germania este pe calea cea bună pentru a deveni o societate modernă, purtătoare de viitor”, a declarat pentru presă ministra Familiei, social-democrata Franziska Giffey, cea care a promovat texul în Parlament, împreună cu colega sa de la Justiție.

„Feminizarea” capitalismului

Aceasta din urmă, social-democrata Christine Lambrecht, a salutat un „semnal puternic pentru femeile înalt calificate”, făcând apel la companii să „folosească această șansă” oferită de cota de femei impusă de lege pentru a crește „feminizarea” posturilor de conducere.

Potrivit unui studiu recent, realizat de fundația germano – suedeză Allbright, femeile nu reprezintă decât 12,8% dintre membrii consiliilor de administrație ale celor 30 de societăți cotate pe Bursă cu indicele Dax, indicele vedetă la Bursei din Frankfurt.

Pentru cele mai mari 30 de grupuri din alte țări, proporția este următoarea: 28,6% în Statele Unite, 24,9% în Suedia, 24,5% în Marea Britanie și 22,2% în Franța, potrivit aceluiași studiu.

Opoziție în lumea reală a afacerilor

Proiectul de lege nu pomenește nimic despre cum se împacă această obligativitate cu principiul liberei concurențe pe piața forței de muncă. De ce, adică, o persoană, dacă este „înalt calificată”, trebuie să ocupe un loc în conducerea unei companii după criteriul „cotei de gen” în ciuda celui capitalist al competenței și profitului.

Proiectul de lege, care urmează să fie votat la sfârșitul mandatului, în septembrie, a fost puternic susținut de cancelara Angela Merkel, însă a întâmpinat o opoziție puternică în sânul partidului său, Uniunea Creștin Democrată, care guvernează alături de social-democrați.

Proiectul este criticat și de o mare parte a patronatului, care acuză o ingerință a statului în modul de conducere al unor întreprinderi private.