Social
Amenzi de până la 6000 de lei pentru românii care își lasă frigiderul sau salteaua în fața scării
Bloc. Sursa foto: arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Românii care aruncă fotolii, saltele sau electrocasnice în locuri nepermise riscă amenzi de până la 6.000 de lei. Ce prevede legea și cum trebuie colectate corect deșeurile voluminoase, potrivit reglementărilor în vigoare.
România spune stop depozitării ilegale a deșeurilor mari
Mobilierul vechi lăsat lângă tomberoane, sacii de moloz aruncați pe marginea drumului sau televizoarele defecte abandonate pe spațiul public nu mai sunt tolerate. Statul a înăsprit legislația, iar autoritățile locale au acum pârghii legale pentru a sancționa drastic astfel de comportamente.
Garda de Mediu și primăriile pot aplica amenzi consistente pentru cei care aruncă necorespunzător deșeurile voluminoase. Măsura este parte dintr-un efort amplu de a schimba raportarea cetățenilor față de reciclare și mediu.
Cadru legislativ consolidat
Obligațiile privind gestionarea deșeurilor sunt reglementate prin Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, completată de Ordonanța de Urgență nr. 92/2021 și de Hotărârea de Guvern nr. 1061/2008. Aceste acte stabilesc clar responsabilitatea autorităților și a fiecărui cetățean în colectarea separată a deșeurilor.
Potrivit legislației, este obligatorie colectarea separată pentru cel puțin patru categorii: plastic/metal, hârtie/carton, sticlă și biodegradabile. Informațiile au fost publicate de publicația Capital, care citează reglementările oficiale în vigoare.
Ce sunt deșeurile voluminoase
Deșeurile voluminoase sunt acele obiecte care nu pot fi aruncate în pubelele obișnuite. Este vorba despre mobilier, saltele, covoare, obiecte sanitare mari, uși, ferestre sau electrocasnice de dimensiuni mari.
Pentru eliminarea lor corectă, legea prevede ca acestea să fie transportate la centre speciale de colectare. Aceste centre sunt amenajate fie de primării, fie de operatorii locali de salubritate. În orașele mari, astfel de centre funcționează permanent, iar unele primării organizează lunar sau sezonier campanii de colectare de la domiciliu, pe bază de programare.
Conform legii, în fiecare localitate trebuie să existe cel puțin un punct de colectare pentru astfel de deșeuri. Dacă nu există, primăria este obligată să asigure unul funcțional.
Sancțiuni severe pentru depozitarea ilegală
Persoanele care abandonează deșeuri voluminoase în locuri nepermise pot fi amendate cu sume cuprinse între 3.000 și 6.000 de lei, în cazul persoanelor fizice. Pentru persoanele juridice, amenzile sunt și mai mari: între 20.000 și 40.000 de lei, potrivit HG nr. 1061/2008 și Legii 211/2011.
În cazul în care obiectele sunt aruncate pe spații verzi, terenuri virane sau pe marginea apelor, autoritățile pot aplica maximumul prevăzut de sancțiune. În plus, primăriile pot obliga persoana sancționată să curețe zona pe propria cheltuială.
Colectarea selectivă devine normă obligatorie
România aplică, prin OUG nr. 92/2021, principiul „plătești pentru cât arunci”. Dacă cetățenii nu respectă colectarea separată și amestecă gunoiul menajer cu reciclabilul, operatorul de salubritate poate recalcula tariful la nivelul maxim.
În paralel, autoritățile locale pot impune amenzi cuprinse între 500 și 1.000 de lei pentru lipsa colectării separate. Garda de Mediu are atribuții clare în verificarea respectării acestor reguli.
În multe orașe, pubelele sunt deja marcate corespunzător: albastru pentru hârtie, galben pentru plastic și metal, verde pentru sticlă și maro pentru biodegradabile. Nerespectarea acestor reguli afectează capacitatea României de a atinge țintele de reciclare asumate la nivel european.
Centre de colectare și campanii gratuite
În majoritatea municipiilor din România există centre gratuite de colectare, unde cetățenii pot aduce mobilier uzat, aparate defecte sau alte deșeuri mari. În plus, operatorii de salubritate organizează frecvent campanii sub denumirea „Curățenia de toamnă” sau „Zilele deșeurilor voluminoase”, în cadrul cărora deșeurile sunt preluate gratuit de la adresele cetățenilor.
Pentru electrocasnicele mari, există inclusiv programe guvernamentale, precum „Rabla pentru electrocasnice”, dar și rețele private de colectare, prin parteneriatele cu ECOTIC sau prin sistemul DEEE, care permit ridicarea deșeurilor direct de la domiciliu.
Rata de reciclare, sub media europeană
În ciuda reglementărilor, România continuă să aibă una dintre cele mai scăzute rate de reciclare din Uniunea Europeană. Potrivit datelor publicate de Eurostat, țara noastră se situează sub pragul de 15%, departe de obiectivul asumat la nivel comunitar.
Această realitate determină autoritățile să adopte măsuri mai ferme și să crească presiunea asupra celor care nu respectă regulile privind deșeurile, în special pe segmentul deșeurilor voluminoase.
