Din cuprinsul articolului
Alexandru Suceveanu, „Patriarhul” Histriei. Profesorul, arheologul, cercetătorul a fost veșnic îndrăgostit de Dobrogea și de cetatea Histria.
Am avut onoarea să mă intersectez cu acest profesor strălucit de două ori în viață. Prima oară, l-am cunoscut când, student fiind, am participat în 2001 și 2002 la săpături arheologice la Histria. Am fost în echipa unui alt mare savant „histrian”, epigrafistul și arheologul Alexandru Avram, trecut și el fulgerător dincolo de Styx. A doua oară, a fost în 2007, când mi-am susținut teza de doctorat cu o temă de istoria antică universală și l-am avut ca membru în comisia de specialiști. Din păcate, nici coordonatorul meu de doctorat, prof.univ.dr. Vladimir Iliescu nu mai trăiește.
Alexandru Suceveanu - istoricul Dobrogei
Născut la București, la 11 martie 1940, Alexandru Suceveanu a copilărit la Timișoara, unde s-a îndrăgostit de „Poli Timișoara”. A suferit când echipa a decăzut. A revenit la studii în Capitală, absolvind Filologia Clasică. Ne mărturisea, în seminariile în aer liber de la Histria că atât de buni profesori a avut, încât „pe Herodot, în armată, îl citeam în cizme!” Adică, nefiind voie să existe ziare sau cărți de aventuri, Alexandru Suceveanu se relaxa în armată, citindu-l pe Herodot în elină, în original cum se zice!
A avut maeștri mari de arheologie printre profesori. A ales deși nu era istoric propriu-zis, arheologia timpurie romană. „Pe ea, am făcut ochi”, ne mărturisea la Histria.
Alexandru Suceveanu și „Marea Doamnă”
Alexandru Suceveanu s-a specializat pe arheologia romană și romano-bizantină. A lucrat la Histria, dar și în alte zone dobrogene ca Fântânele, Murighiol. A cercetat sectorul Terme II de la Histria, adică al doilea edificiu de tip „băi romane” din ansamblul cetății. Zeci de ani a lucrat la descoperirea „pas cu pas”, „secțiune cu secțiune”, a Marii Bazilici Episcopale de la Histria. Este una din clădirile religioase pe care maestrul a vrut-o valorificată în grandoarea ei antică. Cercetările s-au finalizat exact în anul când am fost prezent pentru a doua oară la Histria, în 2002.
A adus pe Șantierul Histria pe care l-a condus asemeni lui Vasile Pârvan, Scarlat Lambrino sau Vasile Canarache, ori Iorgu Stoian sau D.M.Pippidi, specialiști arhitecți și a reușit. Un sanctuar grecesc sub o casă simplă romană și un alt sanctuar, suprapus de o bazilică de tip creștin au fost alte descoperiri ale Profesorului.
În plus, a dedicat una din cele mai mari monografii scrise vreodată despre Dobrogea Romană. A susținut faptul că Argedava din decretul lui Acornion din Dionysopolis ar fi fost o așezare care a existat și în epoca romană și că, de fapt, Burebista ar fi fost dobrogean de origine. Chiar dacă nu toți au fost de acord cu Profesorul, nu s-au găsit prea mulți să-l contrazică.
Dispariția prematură
În ultimii ani de viață, în ciuda degradării sănătății, a continuat la Histria. S-a ocupat de modernizarea Muzeului Cetății a incintei. A decedat la 24 mai 2013 și a ținut să fie înhumat la Histria, acolo unde și-a petrecut cea mai mare parte din viață.
Alexandru Suceveanu era un suporter mare al Naționalei de fotbal. Ne-a povestit cum a trăit dramatic înfrângerea din 1994 în fața Suediei. Abia a putut privi seria de penalty-uri care ne-a scos din posibila semifinală cu Brazilia.
