Peste 3,2 milioane de moldoveni vor alege în această duminică, pe 11 iulie, un nou Parlament, în cadrul scrutinului de alegeri anticipate. Vechiul legislativ moldovean a fost dizolvat în luna aprilie de președintele republicii Maia Sandu.

UPDATE ora 19.44. Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a lansat un apel tuturor cetățenilor, cu două ore înainte de închiderea secțiilor, să meargă la vot.

UPDATE ora 19.15. Peste 1,3 milioane de alegători, reprezentând 43,4% din totalul acestora, au votat până la ora 19.00. La secţiile de votare constituite în străinătate au votat 176.000 persoane, în 26 de secţii de votare din diaspora s-au înregistrat peste 2.000 de votanţi. În cele 41 de secţii de votare deschise pentru alegătorii din Transnistria au votat aproximativ 30.000 de persoane.

UPDATE ora 18.36. La cele 17 secţii de votare deschise în Federaţia Rusă s-au prezentat doar aproximativ 5.000 de alegători până la ora 17:00. Până la ora 18:00, prezenţa la urne a diasporei este de peste 150.000 de cetăţeni. În peste 15 secţii de votare au fost epuizate peste 2.000 de buletine - majoritatea sunt în Franţa, Italia, Germania şi Marea Britanie.

UPDATE ora 17.53. Poliţia a fost sesizată în 19 cazuri de transportare organizată de alegători, însă nu poate aplica sancțiuni deoarece demersurile nu reprezintă încălcare a legislaţiei electorale, potrivit autorităților. Poliția nu se poate baza pe emoții și deducții și nu poate iniția dosare în astfel de cazuri, neprevăzute de legislație, potrivit oficialilor.

UPDATE ora 16.19. Cozi la secțiile de votare din Transnistria, unde au fost deschise în total 41 de secţii de votare.

Până aproape de orele amiezii votaseră deja 17.566 mii de alegători domiciliaţi în regiunea transnistreană. Unele voci spun că alegătorii transnistreni ar primi bani pentru a vota.

UPDATE ora 16.15. Peste un milion de persoană s-au prezentat la vot. Oficialul CEC afirmă că procentul de prezenţă la vot este de aproximativ 35% (1.045.000 alegători) din totalul celor înscrişi în listele electorale permanente.

UPDATE ora 16.00. Prezenţa la vot la ora 15.00 a fost de 32.3% - 950.000 de alegători şi-au exprimat dreptul la vot. A fost înregistată un număr foarte mare de votanți din diaspora moldovenească. Raionul Rezina este cel mai harnic raion în privința prezenței la vot. La polul opus s-a situat Autonomia Găgăuză.

Cetățenii moldoveni, aflați în Japonia s-au prezentat la vot în număr destul de mare, astfel că secția de votare din Tokio și-a închis ușile în jurul orei 15.00.

UPDATE ora 14.30. Polițiștii au documentat opt cazuri de afişaj electoral la mai puţin de 100 de metri de secţia de votare, patru cazuri de campanie electorală, dintre care două se examinează încă, iar două nu se confirmă. Despre aceasta a anunțat Marin Maxian, șeful adjunct al IGP.

UPDATE, ora 11.30. Datele prezentate de Comisia Electorală Centrală indică faptul că peste 500 de mii de moldoveni și-au exercitat deja dreptul la vot în cadrul scrutinului parlamentar ce se desfășoară în Republica Moldova.

UPDATE, ora 11.10. Președintele Maia Sandu a votat la Chișinău. La o altă secție de votare și-a exercitat dreptul la vot și fostul președinte pro-rus Igor Dodon.

„Am votat pentru un Parlament cinstit cu care să pot lucra”, a declarat președintele Republicii Moldova. Maia Sandu a îndemnat cetățenii să iasă la vot întrucât „de decizia lor depinde cât de repede va fi construită o țară bună”.

UPDATE, ora 11.05. La secțiile de vot din străinătate, s-au format cozi de alegători, cetățeni moldoveni, care doresc să voteze.

Aceștia au venit de la primele ore și s-au așezat la coadă. Cozile se întind pe mai multe zeci de metri. În Marea Britanie, în ciuda numărului mare de alegători, votul se desfășoară cu rapiditate.

UPDATE, ora 10.55 Misiunea de observare Promo-LEX a alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie a prezentat primele constatări cu privire la desfășurarea scrutinului. Au fost constatate mai multe incidente în primele ore, printre care și transportarea organizată a alegătorilor la secțiile de votare, agitație electorală și nerespectarea procedurii de sigilare a urnelor de vot.

UPDATE, ora 10.30 - Prezența la vot, la ora 10.00 a fost de 11.65% - 329.000 de alegători şi-au exprimat dreptul la vot.

Până la această oră au votat mai mulți lideri politici importanți din Republica Moldova. Gheorghe Cavaliuc, liderul PACE a votat alături de mama sa la o secție din Italia. Liderul Platformei DA, Andrei Năstase, susținător al Maiei Sandu, a votat pentru „o Moldovă în care nu se mai fură”.

Fostul președinte comunist, Vladimir Voronin a pus ștampila pentru ca „umilinţa poporului să se termine astăzi”. Ex-premierul Ion Chicu, liderul Partidului Dezvoltării şi Consolidării Moldovei, a votat „pentru un prezent şi un viitor mai bun”.

 

Decizia președintelui Maia Sandu a venit după ce parlamentarii nu au reușit să propună și să susțină un nou guvern. Curtea Constituţională a Republicii Moldova a avizat dizolvarea vechiului Parlament, iar Maia Sandu a semnat decretul de organizare a alegerilor anticipate.

Din cei 3.282.837 cetăţeni cu drept de vot, 258.691 au domiciliu înregistrat în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale din Republica Moldova.

Ce partide s-au înscris la alegerile anticipate

La alegerile parlamentare anticipate s-au înscris 20 de partide politice, două blocuri electorale şi un candidat independent. Conform cercetărilor sociologice, sunt favoriți Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS, de dreapta, proprezidenţial) şi Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS).

Au șanse să mai intre în Parlament și Blocul electoral „Renato Usatîi”, al fostului primar al oraşului Bălţi, un controversat om de afaceri, cu legături în lumea interlopă din Rusia. De asemenea, Partidul Şor, al fostului primar al Orheiului, Ilan Şor, care reprezintă interesele populaţiei rusofone poate obține procente bune. Ilan Şor nu se află pe teritoriul Republicii Moldova, fiind dat în urmărire internaţională după ce a fost inculpat în Dosarul „Furtul miliardului”.

La aceste alegeri din Republica Moldova vor participa și candidații Partidului AUR, formațiune înființată de George Simion și Claudiu Târziu. Ei s-au înscris în alegeri pe liste comune cu trei formaţiuni unionist, Uniunea Salvaţi Basarabia, Partidul Popular Românesc (PPR) şi Partidului Liberal (PL).

Pentru a fi admise în Parlamentul Republicii Moldova, fiecare partid trebuie să obțină un minim de 5% din voturi. În cazul blocurilor electorale pragul este de 7%.

Alegătorii vor vota în 2.150 de secții de votare

Pentru aceste alegeri, autoritățile moldovene au deschis 2.150 de secţii de votare, dintre care 150 în afara ţării şi 41 pentru cetăţenii cu drept de vot din localităţile din stânga Nistrului. Pentru a fi considerate valabile, la alegeri trebuie să participe o treime din numărul total al alegătorilor.

Aproape toate secţiile de votare din străinătate deschise pentru alegerile din 11 iulie au primit câte 5.000 de buletine de vot, numărul maxim admisibil potrivit legii.

Mai puţine buletine de vot au fost distribuite doar în câteva misiuni diplomatice ale Republicii Moldova, pe motiv că şi numărul de alegători este de obicei mult mai mic decât la alte secţii de votare. Este vorba despre Japonia, China, Qatar şi Emiratele Arabe Unite, a declarat ministrul de externe în exerciţiu, Aureliu Ciocoi, totodată premier interimar.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunţat că scrutinul de duminică va fi monitorizat de 2.442 de observatori acreditaţi de CEC. Dintre aceştia, 1.800 de observatori naţionali reprezintă opt asociaţii obşteşti din ţară. De asemenea, scrutinul va fi monitorizat de către 642 de observatori internaţionali, care reprezintă 20 de misiuni diplomatice acreditate în Republica Moldova şi de 30 de experţi electorali internaţionali din partea a zece autorităţi electorale străine.

Ce spun sondajele de opinie despre câștigători

Potrivit unor observatori de la Chişinău, se conturează posibilitatea ca un partid de dreapta - PAS - să câştige suficiente voturi pentru a forma o majoritate în parlament. Acest lucru ar face posibil ca preşedintele Maia Sandu să-şi pună în aplicare programul de reforme. PAS beneficiază de capitalul de imagine al Maiei Sandu, care a reuşit să dizolve actualul parlament, dominat de socialiştii proruşi şi aliaţii lor comunişti şi din Partidul Şor.

Conform sondajului Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor, patru partide ar accede în parlamentul de la Chişinău: PAS, cu 37,4%, Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor, cu 37,1%, aproape la egalitate cu PAS, plus Partidul Şor, cu 6,8%, şi Platforma „DA” - a lui Andrei Năstase, cu 5,4%.

Barometrul Opiniei Publice, realizat la comanda Institutului pentru Politici Publice, estimează că în viitorul legislativ ar accede trei formaţiuni. Este vorba despre partidul PAS cu peste 43% din voturi, Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor - aproape 33%. Pe locul trei s-ar plasa Partidul Şor cu aproape 8%.

Socialiştii şi comuniştii au mizat pe cartea antieuropeană şi apropierea de Rusia, speriind electoratul că venirea dreptei la putere va însemna tăierea gazelor şi un „nou război pe Nistru”. Mai mult, acesta amenință cu proteste de stradă „în cazul în care cei de dreapta vor încerca să nu recunoască victoria noastră la parlamentare”.

Viitorul parlament va depinde atât de mobilizarea diasporei moldovene din ţările occidentale, cât şi de felul în care va fi „mobilizat” electoratul din Transnistria.