Al doilea job, colacul de salvare al românilor. Tot mai mulți caută variante pentru a avea un venit suplimentar

Sursa foto: pixabay. com

Tot mai mulți români caută soluții pentru a-și completa veniturile, pe fondul unui context economic tot mai apăsător, marcat de scumpiri în lanț, creșteri de impozite și instabilitate financiară. În aceste condiții, ideea unui al doilea job nu mai este privită ca o excepție, ci ca o soluție necesară pentru menținerea unui nivel de trai decent. Flaviu Boerescu, reprezentantul agenției de recrutare Recrutart din Sibiu, confirmă că interesul pentru un al doilea loc de muncă este în creștere, pe măsură ce tot mai mulți angajați caută variante prin care să își asigure o stabilitate financiară.

Al doilea job, o soluție pentru românii apăsați de cheltuielile tot mai mari

Piața muncii se află într-o perioadă de schimbări vizibile, iar numărul persoanelor care își caută un loc de muncă a crescut semnificativ în ultima vreme, semn că tot mai mulți români resimt presiunea economică și nesiguranța legată de viitor. Stabilitatea oferită de un singur salariu nu mai pare suficientă, mai ales în contextul în care cheltuielile lunare au crescut accelerat.

„Sunt mult mai mulți români care își caută, în general, un loc de muncă. Sunt schimbări destul de importante pe piața muncii în ultima vreme. Referitor la al doilea job, sunt doar anumite domenii în care se poate lucra astfel”, ne-a spus Flaviu Boerescu.

Categoriile de angajați care pot face față unui astfel de program

În ceea ce privește al doilea loc de muncă, posibilitățile sunt însă limitate la anumite domenii, unde natura activității permite un program flexibil și o organizare mai ușoară a timpului. Programatorii și inginerii proiectanți sunt printre cei care reușesc să își completeze veniturile printr-o a doua activitate.

„Este vorba despre programatori sau ingineri proiectanți care încearcă să își caute un al doilea loc de muncă, astfel încât, în fiecare seară, de exemplu, să mai poată lucra două-trei ore la un proiect. Aceste categorii specifice au încercat întotdeauna să aibă mai multe proiecte pe lângă jobul principal.

Din cauza incertitudinii de pe plan economic și a instabilității, există clar o tendință de creștere în rândul celor care își caută un al doilea job”, a adăugat el.

Potrivit reprezentantului agenției de recrutare din Sibiu, cererea pe piața muncii la nivel local a fost condusă în ultimul an de sectorul de producție, unde angajatorii au căutat în special ingineri proiectanți, capabili să răspundă cerințelor tehnice ale companiilor. În schimb, domeniul IT se confruntă cu dificultăți majore, înregistrând un nivel de cerere tot mai scăzut.

„În ultimul an, motorul cererilor a fost sectorul de producție. Aici au fost solicitări pe zona de ingineri proiectanți. Zona de IT este în picaj de doi-trei ani. A fost aproape de zero ca nivel de cerere. Sunt multe industrii care sunt într-o expectativă, iar acest lucru se vede după pandemie. S-a riscat mult mai puțin în ultimii ani. Angajatorii au devenit mai atenți”, a mai spus Flaviu Boerescu, reprezentantul agenției de recrutare Recrutart Sibiu .

Cum îi protejează legea pe cei care au al doilea job

Conform legislației în vigoare, un angajat poate avea mai multe contracte individuale de muncă în același timp, cu condiția ca programele de lucru să nu se suprapună.

Chiar dacă o persoană lucrează pe baza a două contracte de muncă, vechimea în muncă nu se dublează, aceasta nefiind cumulată, însă contribuțiile achitate la sistemul public de pensii se adună, fiind calculate pentru toate veniturile salariale obținute.

Vechimea în muncă

Vechimea în muncă și contribuțiile la asigurările sociale sunt două aspecte diferite, reglementate de Legea 360/2023, noua lege a pensiilor, și de Codul Muncii. În timp ce vechimea în muncă se calculează pe baza perioadei efective de activitate pe piața muncii, dreptul la pensie depinde de mai mulți factori, inclusiv de perioada de cotizare și de salariile realizate.

Persoanele care lucrează simultan pe mai multe contracte individuale de muncă nu își dublează vechimea, aceasta fiind calculată doar pentru timpul efectiv lucrat. În schimb, contribuțiile la asigurările sociale se cumulează pentru toate veniturile obținute, ceea ce poate conduce la o pensie mai mare pe viitor.

Codul Muncii stabilește clar cadrul legal al desfășurării activității, durata programului, tipul contractului și drepturile angajaților. Potrivit articolului 35, orice salariat are dreptul să lucreze la angajatori diferiți sau la același angajator, în baza mai multor contracte individuale de muncă, cu condiția ca programele să nu se suprapună, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare activitate. De asemenea, legislația interzice angajatorilor să discrimineze angajații care aleg să aibă mai multe contracte, atât timp cât respectă programul legal.

Tipuri de contracte

O persoană poate încheia diferite tipuri de contracte de muncă: pe perioadă determinată sau nedeterminată, cu normă întreagă sau parțială. Angajații care desfășoară activități în baza mai multor contracte trebuie să respecte limitele legale ale timpului de muncă: 40 de ore pe săptămână, cu posibilitatea de a ajunge până la 48 de ore dacă se prestează ore suplimentare.

În privința concediului de odihnă, salariatul care are mai multe contracte beneficiază de concediu plătit pentru fiecare dintre acestea. Există însă restricții, iar legea prevede situații în care anumite funcții sau activități nu pot fi cumulate, din cauza incompatibilităților sau a clauzelor de fidelitate și de non-concurență. Dacă un angajat prejudiciază unul dintre angajatori prin practici de concurență neloială, acesta poate fi sancționat conform legislației.