Adrian Năstase compară privatizarea Petrom cu cea a unor companii de stat care nu au fost privatizate
- Antonia Hendrik
- 12 mai 2026, 12:49
Adrian Năstase, fost premier al României. Sursa foto: colaj EVZMulți continuă să invoce, aproape obsesiv, privatizarea Petrom ca pe unul dintre marile eșecuri economice și politice ale României. Fostul premier Adrian Năstase susține în postarea de pe blogul personal că decizia trebuie analizată prin prisma contextului existent la acel moment, marcat de negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Adrian Năstase face o reevaluare după două decenii
Adrian Năstase afirmă că o analiză lucidă, realizată la aproape 20 de ani de la privatizare, indică existența unor rezultate importante generate de această decizie. El sugerează că dezbaterea despre Petrom este adesea dominată de critici repetate, fără a fi luate în calcul efectele pe termen lung asupra companiei și asupra economiei.
Fostul premier compară situația Petrom cu cea a unor companii de stat care nu au fost privatizate. În acest context, el amintește de Căile Ferate și Tarom, despre care spune că au ajuns să afecteze negativ bugetul public prin pierderile și dificultățile financiare acumulate.
„Vă rog să nu vă enervați! Sunt destul de mulți cei care invocă obsesiv privatizarea Petrom drept un mare eșec economic și politic. Contextul – legat de negocierile cu Uniunea Europeană – a determinat măsuri care astăzi poate că ar fi fost luate diferit, deși… O evaluare lucidă ne arată însă, după două decenii, rezultate semnificative ale privatizării. Ar fi fost preferabilă oare soarta Căilor Ferate sau a Tarom – neprivatizate – și care grevează negativ bugetul statului?”, a scris Adrian Năstase pe blogul personal.
Pentru întreaga perioadă de după privatizare (2005–2025), datele oficiale OMV Petrom indică aproximativ:
Indicator cumulat Valoare Contribuții la bugetul statului peste 48 miliarde EUR Investiții în economie peste 21 miliarde EURCe include suma de 48 de miliarde de euro
Adrian Năstase mai arată că aceste date sunt publicate chiar de companie, pe pagina oficială intitulată „Impact în România”. Potrivit informațiilor prezentate, suma totală ajunge la 48 de miliarde de euro. Adrian Năstase a explicat ce reprezintă, în mod concret, această valoare și din ce tipuri de contribuții este alcătuită.
Fostul premier a precizat că în această sumă sunt incluse taxele și impozitele plătite către stat, redevențele petroliere, accizele și contribuțiile salariale. Tot aici sunt calculate și dividendele încasate de statul român, în calitate de acționar cu aproximativ 20,7%.
În această sumă intră:
- taxe și impozite,
- redevențe petroliere,
- accize, contribuții salariale, dividende încasate de statul român ca acționar (20,7%)”, a explicat Adrian Năstase.
Unde au fost direcționate investițiile de 21 de miliarde de euro
Adrian Năstase a explicat și ce includ investițiile estimate la 21 de miliarde de euro. Potrivit fostului premier, fondurile au fost direcționate în principal către modernizarea rafinăriei Petrobrazi, activitățile de explorare și producție de petrol și gaze, precum și către dezvoltarea rețelei de benzinării și a infrastructurii logistice.
Lista investițiilor mai cuprinde centrala de la Brazi, proiectul Neptun Deep, dezvoltarea capacităților de energie regenerabilă, dar și proiecte legate de combustibili sustenabili SAF/HVO și producția de hidrogen verde.
Fostul premier a subliniat că doar pentru modernizarea rafinăriei Petrobrazi au fost investite peste două miliarde de euro după anul 2005. Potrivit acestuia, această componentă reprezintă una dintre cele mai importante direcții de finanțare din totalul investițiilor realizate.
Investițiile au mers în principal către:
- modernizarea rafinăriei Petrobrazi,
- explorare și producție petrol/gaze,
- benzinării și logistică,
- centrala Brazi,
- Neptun Deep,
- energie regenerabilă,
- SAF/HVO și hidrogen verde.
Raportul dintre contribuțiile către stat și investițiile realizate
Adrian Năstase a prezentat și o comparație între sumele ajunse la bugetul statului și investițiile făcute în perioada 2005–2025. Potrivit acestuia, statul român a încasat aproximativ 48 de miliarde de euro, în timp ce valoarea investițiilor realizate de companie s-a ridicat la circa 21 de miliarde de euro.
Fostul premier a subliniat că, raportat la aceste cifre, contribuțiile către stat au fost de aproximativ 2,3 ori mai mari decât investițiile efectuate în aceeași perioadă.
Potrivit calculelor prezentate de Adrian Năstase, media anuală a contribuțiilor la buget s-a situat la aproximativ 2,3 miliarde de euro pe an. În paralel, investițiile au avut o medie de aproape un miliard de euro anual.
„Pe total 2005–2025:
- statul a încasat 48 miliarde EUR
- compania a investit 21 miliarde EUR
Adică:
- contribuțiile către stat au fost de aproximativ 2,3 ori mai mari decât investițiile realizate,
- iar media anuală a fost aproximativ:2,3 miliarde EUR/an la buget,
- 1 miliard EUR/an investiții”, a punctat Adrian Năstase.
Contextul privatizării Petrom
Adrian Năstase a oferit și o serie de explicații legate de contextul privatizării Petrom din 2004. Potrivit fostului premier, tranzacția a costat grupul OMV aproximativ 1,5 miliarde de euro și a reprezentat, la acel moment, cea mai mare privatizare din istoria României. El a amintit că statul român a rămas atunci cu o participație de 49%.
Ulterior, susține Adrian Năstase, aproximativ 20% din acțiuni au fost transferate gratuit către Fondul Proprietatea, iar aceste titluri au fost ulterior vândute la bursă. Fostul premier a precizat că sumele rezultate din respectivele tranzacții nu au intrat la bugetul statului, ci au revenit Fondului Proprietatea.
Comparația cu PIB-ul României
În analiza sa, Adrian Năstase a comparat valorile contribuțiilor și investițiilor OMV/Petrom cu dimensiunea economiei României din anii respectivi. El a menționat că, în anul 2000, PIB-ul României era de aproximativ 40 de miliarde de euro, nivel pe care îl consideră mai mic decât contribuția totală la buget realizată de OMV/Petrom în perioada 2005–2025.
Fostul premier a adăugat că, până în 2004, PIB-ul României crescuse cu aproximativ 50%, ajungând la 60 de miliarde de euro. Chiar și așa, spune acesta, valoarea cumulată a contribuțiilor și investițiilor OMV/Petrom din intervalul 2005–2025 a depășit acel nivel.
Adrian Năstase a mai afirmat că resursele de petrol nu pot fi vândute, deoarece Constituția permite doar concesionarea acestora. Potrivit explicațiilor sale, concesionarea s-ar fi realizat pentru o perioadă de zece ani, în schimbul unei redevențe, iar guvernele care au urmat au decis continuarea acestui sistem și menținerea redevențelor.
„Menționez ca în 2000, PIB-ul României era aproximativ de 40 miliarde euro, deci mai mic decât contribuția la buget a OMV/Petrom in perioada 2005-2025. În 2004, PIB-ul crescuse cu 50%, ajungând la 60 miliarde euro, mai puțin decât suma contribuțiilor plus investițiile OMV/Petrom din perioada 2005-2025. E chiar așa de grea moștenirea Năstase?”, se întreabă fostul premier.