Politica
Adrian Năstase acuză presiuni asupra ADIRI și Fundației Titulescu. Critici la adresa MAE și a USR
Adrian Năstase. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Fostul premier Adrian Năstase a vorbit despre recentele demersuri ale Ministerului Afacerilor Externe (MAE), pe care le consideră concentrate, în mod neobișnuit, asupra Asociației ADIRI și a Fundației Europene Titulescu, în contextul în care guvernul funcționează în regim de administrare curentă după moțiunea de cenzură.
Adrian Năstase: ADIRI, o structură fără activitate de ani de zile
Adrian Năstase afirmă, pe blogul său personal, că primele acțiuni au vizat ADIRI, pe care o descrie ca fiind o asociație care nu mai funcționează de mai mulți ani, nu mai are sediu și nu mai desfășoară activități după decesul ambasadorului Lupeș.
El susține că, în aceste condiții, retragerea statutului de utilitate publică pentru ADIRI nu reprezintă o urgență administrativă și nici o prioritate pentru un guvern interimar, chiar dacă obiectivul declarat ar fi fost „repararea relației de încredere între stat și cetățean”.
Fostul premier face și o precizare de ordin juridic, arătând că decizia de retragere a unui astfel de statut aparține Guvernului, în timp ce Ministerul Afacerilor Externe poate doar să formuleze o propunere.
Discuția despre Fundația Titulescu și intrarea în scenă a lui Dominic Fritz
În analiza sa, Adrian Năstase susține că dezbaterea s-a mutat ulterior către Fundația Europeană Titulescu, după intervenții din spațiul politic, inclusiv din partea liderului USR, Dominic Fritz.
Acesta ar fi interpretat situația ca o problemă legată de un imobil asociat fundației, în realitate Casa lui Nicolae Titulescu, recuperată în urma unor procese și utilizată în prezent ca sediu al fundației.
Fostul premier afirmă că, de fapt, disputa vizează clădirea și statutul acesteia, nu ADIRI, și că discuția publică a amestecat cele două subiecte.
„Vila” Titulescu și istoricul juridic al imobilului
Fundația Europeană Titulescu, conf. univ. dr. Iulian Fota, prof. univ. dr. Dumitru Preda, dr. Mihai Gribincea, prof. univ. dr. Adrian Năstase
Adrian Năstase precizează că imobilul cunoscut public ca „vilă” este Casa lui Nicolae Titulescu, recuperată prin procese derulate împotriva unor revendicări considerate nejustificate.
El mai afirmă că în acea perioadă au existat procese internaționale câștigate de fundație, cu sprijin diplomatic, inclusiv din partea președintelui François Mitterrand.
Imobilul ar fi fost afectat de cutremure și degradare, iar în perioada în care Năstase a fost premier a fost luată decizia restaurării acestuia și concesionării pe 49 de ani către Fundația Europeană Titulescu.
În acest context, el mai amintește și alte proiecte derulate în acea perioadă, precum finalizarea lucrărilor la Palatul Parlamentului, construirea de muzee, locuințe ANL, săli de sport și alte investiții publice.
Cronologia disputelor administrative
În postarea sa este prezentată și o succesiune a demersurilor administrative recente, începând cu solicitări de transfer al unor imobile către Ministerul Afacerilor Externe, inclusiv Casa Titulescu și Hotelul Triumf.
Potrivit lui Năstase, aceste solicitări nu au fost aprobate de guvern, însă ulterior au reapărut în discuție, alături de cererea de retragere a statutului de utilitate publică pentru Fundația Titulescu.
El susține că în acest proces a fost inclusă și ADIRI, deși aceasta nu mai are activitate, ceea ce ar fi modificat artificial obiectul inițial al discuției.
Fostul premier face referire și la premierul Ilie Bolojan, despre care afirmă că s-ar afla într-o poziție dificilă, între diverse presiuni politice și administrative.
În opinia sa, există riscul ca acesta să fie influențat de diferite grupuri politice în direcția unor decizii care ar putea fi folosite ulterior în alte confruntări politice.
Critici privind argumentele administrative invocate
În ceea ce privește motivele oficiale invocate pentru analiza statutului Fundației Titulescu, Adrian Năstase le prezintă punctual și le comentează din perspectiva activității instituției.
El afirmă că raportările de activitate au fost transmise și publicate, inclusiv în Monitorul Oficial, și că acestea au fost cunoscute instituțiilor statului.
În privința activităților fundației, acesta prezintă un bilanț extins pentru ultimii 25 de ani, incluzând:
-250 de volume publicate -120 de conferințe naționale cu participare internațională -250 de dezbateri tematice -300 de mese rotunde -500 de lansări de carte -lansarea revistei „Perspective” -peste 10.000 de volume donate bibliotecilor
El mai menționează și publicarea unui volum de sinteză al activității fundației, transmis inclusiv unor instituții diplomatice.
Relațiile internaționale și controversele politice
Un alt punct invocat de Năstase vizează colaborările internaționale ale fundației, inclusiv cu instituții din state considerate sensibile din punct de vedere geopolitic.
Acesta susține că rolul unui think tank este diferit de cel al Ministerului Afacerilor Externe și că astfel de colaborări fac parte din activitatea academică și de dezbatere.
În acest context, el compară situația cu alte episoade din politica internațională actuală, sugerând că astfel de contacte nu sunt neobișnuite în mediul diplomatic global.
Activitatea diplomatică și volumele publicate
Fostul premier amintește și de perioada în care a ocupat funcția de ministru de externe, afirmând că a contribuit la înființarea unor instituții precum Institutul Român de Studii Internaționale și Centrul Euro-Atlantic.
El face referire și la seria de volume „România după Malta”, pe care le descrie drept o documentare a relațiilor externe ale României din acea perioadă.
Nicolae Titulescu și rolul Fundației Europene Titulescu
Un capitol distinct este dedicat lui Nicolae Titulescu, pe care Adrian Năstase îl descrie ca figură centrală a diplomației românești și motiv principal al activității fundației.
El afirmă că prin intermediul acesteia au fost publicate și republicate lucrări ale lui Titulescu, au fost organizate conferințe și au fost realizate evenimente și monumente dedicate acestuia în mai multe orașe din țară și din străinătate.
În final, fostul premier sugerează că miza discuției actuale depășește aspectele administrative și ar putea viza chiar modul în care este păstrată în spațiul public memoria lui Nicolae Titulescu.
