Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare, ocrotitoarea marinarilor. Tradiții, superstiții și obiceiuri de 15 august

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Creștinii ortodocși prăznuiesc, vineri, Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare, una dintre cele mai mari sărbători din an.

Adormirea Maicii Domnului, o sărbătoare importantă

 Maica Domnului este cunoscută și ca ocrotitoarea marinarilor. Această zi este însoțită de multe tradiții, obiceiuri și superstiții, care sunt încă respectate în diverse zone ale țării.

Gradul înalt de cinstire acordată Maicii Domnului în cultul ortodox se vede și prin numărul mare al sărbătorilor închinate prăznuirii ei. Pe când sfinții ceilalți sunt, de regulă, pomeniți o singură dată pe an, și anume în ziua adormirii lor, Sfânta Fecioară Maria este prăznuită, în mod special, de mai multe ori în cursul anului bisericesc, prin praznice care cinstesc nu numai adormirea sau trecerea ei la cele veșnice, ci și nașterea, dar și unele minuni săvârșite prin puterea ei, după plecarea din viața aceasta.

Sărbătoarea își are originea probabil în Ierusalim, iar semnificația ei a crescut după hotărârea Sinodului IV Ecumenic, care a confirmat că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu. Locul de origine al sărbătorii este probabil Ierusalim, Orașul Sfânt, unde se păstrează până astăzi, în apropierea Grădinii Ghetsimani, mormântul Maicii Domnului și biserica zidită pe acest mormânt.

Horoscopul lui Dom’ Profesor, 18 mai 2026. Mai repede decât viteza luminii

România a urcat pe podiumul european al creșterii numărului de milionari

Rugăciuni și slujbe speciale

Pregătirea pentru sărbătoarea Adormirii începe cu o perioadă de post de două săptămâni. În seara dinaintea zilei festive, în biserici se oficiază Vecernia cu Litie și chiar Privegherea întreagă, adică și slujba Utreniei, urmată de cântarea Prohodului Maicii Domnului. Numeroase mănăstiri din țară devin centre de pelerinaj unde credincioșii petrec noaptea în rugăciune și priveghere. În această zi, pelerinii se adună în jurul bisericilor și participă la slujbe speciale.

Foarte multe mănăstiri din țară adună cu prilejul acestui praznic sute și mii de pelerini în jurul zidurilor lor, aceștia petrecând întreaga noapte în rugăciune, cântare și priveghere. Aceste ritualuri subliniază importanța duhovnicească a praznicului și legătura profundă a credincioșilor cu Maica Domnului.

Importanța rugăciunii; sursă foto: Antena 3

Tradiții populare și superstiții legate de Sfânta Maria Mare

În afara ritualurilor religioase, ziua de 15 august este marcată de numeroase obiceiuri populare. În Transilvania, de exemplu, "există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, dis de dimineață, fructe din recolta de struguri și de prune, pentru a fi sfințite de către preoți și împărțite apoi credincioșilor. Totodată, fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, așezându-le la icoane, crezând că astfel familiile lor vor fi protejate.

De Sfânta Maria Mare, femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului pentru ca aceasta să le protejeze pe toată durata sarcinii și să le ajute să nască prunci sănătoși. Tradițiile cuprind și interdicții, cum ar fi faptul că "în multe sate românești nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare, pentru că altfel "oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile și să ia boli care pocesc.

Se crede că munca în această zi aduce nenorociri: Gospodarii vor avea recoltele blestemate și fără roade dacă vor lucra în această zi mare, iar vitele li se vor îmbolnăvi și gospodăria se va destrăma. Printre alte obiceiuri, fetele nemăritate care doresc să găsească ursitul poartă în sân de-a lungul întregii zile un fir de năprasnic și se roagă cu candela aprinsă, întrucât năprasnicul are puterea de a aduce dragostea fetei care îl poartă de Sfânta Maria Mare, scrie news.