Acordul cu FMI, plimbat pe la partide şi sindicate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

După întrevederea cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, liderul PSD Mircea Geoană a ajuns la concluzia că e obligatorie o „centură de siguranţă”.

 Negocierile cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) se află pe ultima sută de metri, mâine fiind ultima zi de documentare în România. Însă bătălia finală se va da joi, la Viena, unde experţii Fondului se vor întâlni cu şefii băncilor-mamă ale celor mai mari zece instituţii de creditare străine din România.

Scopul acestei întrevederi, la care va participa şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, este obţinerea unei garanţii că băncile vor susţine în continuare piaţa locală.

Altfel spus, că acestea nu îşi vor retrage banii din România, în cazul în care BNR va diminua rezerva minimă obligatorie în valută.

Cum prepari sarmale de vară. Un simbol otoman a devenit „regele” meselor românești

Unul dintre cele mai frumoase orașe din Europa atrage turiști cu prețuri surprinzător de mici

Abia după negocierile de joi, va fi redactată scrisoarea de intenţie pentru obţinerea împrumutului financiar extern. Până atunci, preşedintele Traian Băsescu a demarat procedurile de tatonare. Şeful statului, însoţit de Isărescu, a fost ieri la Viena, unde s-a întâlnit cu autorităţile şi oamenii de afaceri austrieci.   Tot ieri, reprezentanţii FMI au făcut un tur de forţă şi s-au întâlnit cu sindicatele, cu premierul Emil Boc şi cu ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, precum şi cu reprezentanţii PNL şi PSD. PSD-iştii spun că li s-au acceptat condiţiile Mircea Geoană şi-a schimbat radical opinia privind împrumutul de la FMI. Dacă în urmă cu două săptămâni se opunea unui acord cu Fondul şi respingea cu ironii ceea ce Traian Băsescu numea „centura de siguranţă”, ieri, liderul PSD a descris împrumutul de la FMI drept „o soluţie obligatorie”. Mircea Geoană a tras această concluzie după o întâlnire pe care a avut-o ieri cu delegaţia FMI prezentă în România.

Potrivit liderului PSD, a avut loc o „negociere” în urma căreia „reprezentanţii Fondului au luat în considerare solicitările PSD într-o proporţie covârşitoare”. Geoană a dat asigurări că FMI nu se va opune indexării salariilor şi pensiilor cu nivelul inflaţiei.

„Prin aceste discuţii am vrut să ne asigurăm că împrumutul de la FMI nu va fi făcut pe spatele celor cu venituri mici”, a rezumat Geoană obiectivul PSD în negocierile cu FMI.

Potrivit liderului PSD, o altă temă de discuţie cu reprezentanţii Fondului a fost cea legată de bănci şi de necesitatea repornirii creditării. Solicitarea fă cută de Geoană a fost ca FMI să implice băncile străine în acest acord şi să le impună să-şi păstreze banii în România.   Potrivit liderului PSD, din partea delegaţiei FMI „a existat o ezitare ca sistemul bancar să fie parte a acordului”, dar că, în final, a fost depăşită. După încheierea negocierilor cu FMI, forma finală a acordului va fi discutată la nivelul conducerii coaliţiei PDL-PSD.

La rândul lor, liberalii s-au plâns repre zen tanţilor Fondului că au fost ţinta unei campanii de denigrare a actualei puteri, situaţia actuală a economiei nedatorându-se guvernării PNL.

„Am acuzat campania de denigrare făcută până acum, prezentându- le situaţia reală de anul trecut. Anume, faptul că povestea cu vistieria goală este o calomnie, o gogomănie, pentru că niciodată când ai deficit nu poţi să ai şi excedent (…)”, a declarat, la finalul întrevederii cu FMI, fostul ministru al finanţelor Varujan Vosganian. El a adăugat că reprezentanţii Fondului au asigurat PNL-ul că nu doresc să impună nimic României şi că ar prefera ca guvernul să ia măsuri de reducere a cheltuielilor şi nu de majorări de taxe.

CONCLUZII

Fondul nu ne creşte impozitele

Delegaţia FMI nu pune în discuţie o creştere a contribuţiilor sociale, a taxelor sau a impozitelor, potrivit lui Dumitru Costin, liderul Blocului Naţional Sindical (BNS). În schimb, trebuie redactată urgent şi aplicată legea de salarizare în sectorul public. El a declarat, după întrevederea cu FMI, că salariile mari ar trebui îngheţate pentru o perioadă de timp, iar cele mici trebuie majorate. FMI nu intenţionează să se atingă de trei sporuri: de vechime, de orele lucrate noaptea şi de plata orelor suplimentare. Nu sunt excluse nici concedierile, de la instituţiile „suprapopulate”, a spus sindicalistul. Scenariile specialiştilor FMI iau în calcul un deficit bugetar de 6% din produsul intern brut (PIB) şi o recesiune de -4%, potrivit lui Dumitru Costin. Reprezentanţii Fondului nu cred că deficitul bugetar se va încadra în limita de 2% din PIB, cum estimează Guvernul României. Argumentele sunt scăderea exporturilor din cauza recesiunii în ţările partenere, precum şi starea proastă a infrastructurii.   BĂSESCU, LA VIENA   „România nu e într-o stare în care să trebuiască să fie salvată de FMI”

Înainte ca FMI să ajungă joi la Viena, preşedintele Traian Băsescu şi-a programat ieri o vizită în Austria în care i-a luat, în premieră, pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, dar şi pe ministrul economiei, Adriean Videanu, şi pe cel al turismului, Elena Udrea.

La discuţiile cu preşedintele Austriei, Heinz Fischer, şi cu cancelarul federal, Werner Fayman, Băsescu a încercat să convingă de faptul că împrumutul de la FMI nu este un semn de slăbiciune, ci o „măsură preventivă”, şi, în consecinţă, băncile-mamă nu trebuie să-şi retragă liniile de credit pentru subsidiarele din România. Preşedintele susţine că a obţinut şi o promisiune fermă din partea băncilor- mamă. „Toate băncile austriece şi-au înnoit integral liniile de credit pentru 2009”, a anunţat Băsescu după discuţiile cu oamenii de afaceri austrieci.   „Noi nu discutăm cu FMI un ajutor”, a spus preşedintele, vorbind despre „un acord până în primăvara lui 2011”, „care nu are, în formulări, nimic care ar putea să îngrijoreze”. „Sistemul bancar românesc, implicit băncile austriece cu filiale în România, este solid. Ceea ce noi propunem nu este să ne îngrijorăm de situaţia actuală, ci să privim la eventuale riscuri în viitor. (…) România nu apelează la un împrumut pentru că se află într-o stare în care să trebuiască să fie salvată. România îşi ia măsuri preventive. Poate chiar exagerăm puţin ris curile. Veţi vedea - pentru că va fi public acordul României sau scri soarea de intenţie a României către Fond - că avem condiţii care nici pe departe nu pun sub semnul întrebării solvabilitatea României în perioada următoare”, a insistat şeful statului.

Băncile austriece deţin peste 30% din piaţa românească, în timp ce societăţile de asigurări depăşesc 40%. Potrivit lui Băsescu, profitul băncilor străine în România a fost, în 2008, de 1,4 miliarde de euro. (Anca Simina)