Acordul care trebuia să repornească relația Londra - Bruxelles s-a rupt brusc. UE impune condiții dure

Starmer, von der Leyen / sursa foto: captură video

Marea Britanie a anunțat vineri că discuțiile cu Uniunea Europeană pentru aderarea la fondul de apărare SAFE s-au încheiat fără un acord, marcând un eșec semnificativ pentru încercările de resetare post-Brexit a relației Londrei cu blocul comunitar pe linie de securitate.

Inițial, premierul britanic Keir Starmer prezentase, în mai 2025, drept începutul unei „noi ere" în relația cu UE, după semnarea parteneriatului de securitate și apărare care ar fi permis Regatului Unit să negocieze intrarea în mecanismul de 150 de miliarde de euro destinat reînarmării Europei.

De ce au eșuat negocierile dintre Marea Britanie și UE

Pe scurt, prăpastia dintre cerințele UE și oferta londoneză a fost prea mare — în special în privința contribuției financiare solicitate de Bruxelles. Potrivit presei, UE ar fi cerut ca Marea Britanie să plătească între 4 şi 6,75 miliarde de euro pentru a beneficia de acces integral la SAFE.

Guvernul britanic a respins această cerere, considerând-o nerezonabilă și afirmând că va accepta doar «acorduri care aduc beneficii Regatului Unit și industriei britanice».

Ministrul britanic pentru relațiile cu UE, Nick Thomas-Symonds, a declarat:

„Deși este dezamăgitor că nu am putut finaliza discuțiile privind participarea Marii Britanii în prima rundă a SAFE, industria de apărare britanică va putea totuși să participe la proiecte prin SAFE în condiții de țară terță.”

El a subliniat:

„Negocierile au fost purtate cu bună credință, dar poziția noastră a fost întotdeauna clară: vom semna doar acorduri care sunt în interes național și oferă valoare pentru bani.”

Potrivit regulilor SAFE, contractele de achiziții trebuie să asigure ca nu mai mult de 35% din costul componentelor să provină din afara UE sau din alte țări participante, cum ar fi Ucraina.

Ce urmează pentru industria britanică de apărare

Anunțul de vineri nu exclude deloc implicarea firmelor britanice în proiecte finanțate prin SAFE; pur și simplu accesul lor va fi condiționat de statutul de țară terță, nu de membru cu drepturi depline.

Aceasta înseamnă că, deși nu vor beneficia de avantajele care vin odată cu o asociere completă, companii precum BAE Systems, Rolls-Royce sau Babcock rămân eligibile pentru contracte — dar sub limitări, inclusiv de volum și complexitate. Raportările de piață arată că vestea nu a avut un impact imediat asupra prețului acțiunilor acestor companii.

Pe de altă parte, reprezentanți ai Comisia Europeană au declarat că negocierile au fost intense și constructive, și au subliniat că SAFE a fost conceput să permită participarea — chiar și cu restricții — a țărilor terțe.

Implicații politice și pentru relația UK-UE

Acest eșec marchează un moment de cotitură pentru ambiția de a reconstrui legături de cooperare serioasă între Marea Britanie și UE în domeniul apărării, după Brexit.

Promisiunea făcută de Keir Starmer în primăvară privind un „reset” ambițios pare întreruptă, cel puțin în zona militară.

De asemenea, refuzul de a plăti taxa cerută de Bruxelles arată că guvernul britanic rămâne precaut în privința angajamentelor financiare majore, reflectând probabil considerații interne legate de buget și industrie.

Totodată, modul în care s-au desfășurat negocierile — taxe ridicate, cerințe stricte privind conținutul industrial — ar putea influența percepția altor state terțe interesate să se asocieze SAFE, dar care nu sunt membre ale UE.

Contextul SAFE și ce presupunea participarea

Fondul SAFE, adoptat în mai 2025 de Consiliul Uniunii Europene, are ca scop sprijinirea statelor membre care vor să investească în producția industrială de apărare prin achiziții comune, pentru a acoperi lacunele existente în capabilitățile defensive europene.

Prin SAFE, UE pune la dispoziție până la 150 miliarde de euro sub formă de credite cu maturitate lungă, prin care statele pot finanța achiziții de echipamente militare, muniții, sisteme de artilerie, capabilități terestre, infrastructură de apărare, capacități cibernetice și altele.

Statutul de țară terță, oferit țărilor precum Marea Britanie sau Ucraina, permite participarea la licitații și program, dar cu restricții: printre altele, nu pot beneficia de fonduri directe SAFE și nu pot avea – în mod standard – acces prioritar la contracte, iar partea de componente provenite din afara UE/țară participativă nu poate depăși 35%.

Marea britanie se retrage din programul SAFE

În pofida intențiilor declarate de apropiere și cooperare europeană, Marea Britanie a ales să se retragă – pentru moment – de la posibilitatea de a adera integral la mecanismul SAFE, din cauza costului considerat inacceptabil.

Decizia reflectă atât priorități interne ale Londrei, cât și limitele politice și economice impuse de realitatea post-Brexit.

Rămâne deschisă posibilitatea ca, în viitor, cele două părți să reia negocierile — dar, pentru moment, cooperarea continuă doar la un nivel restrictiv, în regim de „țară terță”.