Mindfulness, sursa foto: Facebook Inspiră, expiră! Noi analize ale creierului au arătat că meditația mindfulness chiar ameliorează durerea. Și nu pentru că acționează ca un placebo.
Meditația mindfulness se referă la practica străveche de a atrage atenția asupra momentului prezent. Când se renunță, de exemplu, la gândurile de a părea neștiutor sau de a face ceva greșit. Noi cercetări arată că această practică activează anumite linii de comunicare care pot reduce percepția durerii.
Aceste căi diferă de cele stimulate de efectul placebo. Iar activarea lor duce la efecte mai puternice de ameliorare a durerii decât tratamentele fictive.
O opțiune de terapie activă
Aceste rezultate recente, publicate pe 29 august în revista Biological Psychiatry, au fost obținute de la persoane sănătoase care au fost expuse la un stimul scurt și dureros și care au folosit apoi diferite metode pentru a atenua durerea. Autorii studiului susțin că, dacă aceleași rezultate apar și la pacienții cu durere cronică, meditația mindfulness ar putea fi o opțiune promițătoare de terapie activă.
Ne puteți urmări și pe Google News
„Milioane de oameni trăiesc cu durere cronică în fiecare zi și este posibil ca acești oameni să poată face mai multe pentru a-și reduce durerea și a-și îmbunătăți calitatea vieții decât am înțeles până acum”, a declarat Fadel Zeidan, co-autor al studiului și profesor de anesteziologie la Universitatea din California, San Diego.
Efect placebo?
Meditația Mindfulness a fost utilizată timp de mii de ani în diverse culturi în scopul reducerii durerii. Cu toate acestea, oamenii de știință s-au întrebat dacă unele dintre presupusele sale efecte de ameliorare a durerii provin de fapt din efectul placebo. Acest fenomen îi face pe oameni să perceapă că simptomele lor s-au ameliorat chiar dacă au primit un tratament inactiv care nu le tratează în mod direct afecțiunea.
În noul studiu, Zeidan și colegii săi au conceput o serie de experimente pentru a afla mai multe despre modul în care meditația mindfulness afectează percepția oamenilor asupra durerii.
Ei au recrutat 115 voluntari sănătoși și le-au cerut să se supună uneia dintre cele patru intervenții. Un grup a întreprins meditație mindfulness ghidată, condusă de instructori experimentați. Un alt grup a participat la o meditație mindfulness „falsă”. Care a implicat doar respirația profundă și niciun indiciu pentru a practica meditația corectă. Al treilea grup a aplicat o cremă placebo, și anume, vaselină, pe picioare. Și li s-a spus că are efecte de ameliorare a durerii. Grupul rămas a ascultat doar o carte audio.
Echipa a organizat sesiuni inițiale de instruire pentru a-i obișnui pe oameni cu configurația experimentală și pentru a-i învăța metodele de meditație. Apoi au început să colecteze date utilizând imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI). Aceasta urmărește fluxul de sânge prin creier pentru a determina care zone sunt cele mai active la un moment dat.
Efectuarea experimentului
Cu permisiunea participanților, cercetătorii au aplicat o sondă foarte fierbinte, la aproximativ 49 de grade Celsius, pe partea din spate a picioarelor acestora în timp ce se aflau în scaner. Ei au scanat creierul participanților înainte și după intervenții, urmărind schimbările în activitate.
De fiecare dată când a fost aplicată sonda, participanții au evaluat, de asemenea, durerea pe care au simțit-o pe o scară de la 0 (însemnând „nicio durere”) la 10 („cea mai mare durere imaginabilă”). În general, cercetătorii au constatat că grupul care a practicat meditația mindfulness a raportat reduceri semnificativ mai mari ale intensității durerii decât cei care au făcut celelalte intervenții.
O constatare impresionantă
Analizele cerebrale au scos la iveală o altă constatare, poate mai surprinzătoare. Meditația mindfulness a produs reduceri semnificativ mai mari ale activității cerebrale asociate cu percepția durerii și experiențele emoționale ale durerii decât celelalte intervenții. Aceste modele de activitate cerebrală, cunoscute sub numele de semnătura durerii neurologice (NPS) și semnătura durerii afective negative (NAPS), au fost stabilite în studii anterioare privind percepția durerii.
Cu alte cuvinte, scanările cerebrale au confirmat ceea ce rapoartele de durere ale participanților au sugerat. Că meditația mindfulness tratează în mod activ durerea.
Pe de altă parte, vaselina a modificat doar activitatea așa-numitei căi Stimulus Intensity Independent Pain Signature-1 (SIIPS-1). Pe baza cercetărilor anterioare, această cale este implicată în stabilirea așteptărilor noastre de ameliorare a durerii în urma unui anumit tratament. Acest lucru poate apoi modela modul în care percepem durerea.
Meditația mindfulness, diferită de placebo
Această constatare sugerează că meditația mindfulness implică părți diferite ale creierului decât efectul placebo. Dar și că aceasta reduce în mod direct activitatea cerebrală care, în mod normal, stimulează sentimentele de durere.
Aceste „două răspunsuri ale creierului sunt complet distincte. Ceea ce susține utilizarea meditației mindfulness ca o intervenție directă pentru durerea cronică, mai degrabă decât ca o modalitate de a angaja efectul placebo”, a spus Zeidan.
Acestea fiind spuse, durerea pe termen scurt testată în studiu nu este direct comparabilă cu durerea cronică. Astfel încât va trebui să se facă mai multe lucrări pentru a confirma utilitatea meditației în acest context, informează lifescience.com
Recomandările noastre
