Blagoveştenia este ziua în care Fecioara Maria află că va da naştere Mântuitorului. Ortodocşii au dezlegare la peşte.

Biserica Ortodoxă prăznuieşte astăzi Buna Vestire, una dintre cele patru mari sărbători închinate Maicii Domnului în cursul anului bisericesc. În această zi, creştinii cinstesc momentul în care Arhanghelul Gavriil îi vesteşte Fecioarei Maria că Îl va naşte pe Mântuitorul Hristos.

În popor, sărbătoarea Bunei Vestiri este denumită Blagoveştenie, după termenul slavon. Ea a fost aşezată în ziua de 25 martie, cu nouă luni înainte de Naşterea Domnului, pentru că acum are loc zămislirea dumnezeiescului Prunc în pântecele Fecioarei Maria. În această zi este dezlegare la peşte pentru creştinii ortodocşi. Tradiţia populară spune că este ziua când se aude pentru prima oară cântatul cucului şi trebuie să te prindă cu bani în buzunar şi cu haine curate, ca să îţi meargă bine până la sfârşitul anului. Logodnica lui Iosif

Temeiul scripturistic al sărbătorii îl găsim în primul capitol al Sfintei Evanghelii după Luca: "Iar în a şasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David, iar numele fecioarei era Maria. Şi intrând îngerul la ea, a zis: «Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei». Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: «Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta?» Şi îngerul i-a zis: «Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi, iată, vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său»".

De Buna Vestire, Dumnezeu i-a promis Evei că partea femeiască va fi cea care va avea privilegiul de a aduce în lume un Răscumpărător al tuturor păcatelor, păcatul originar.

Sfântul Irineu de Lyon o descrie pe Maica Domnului ca pe o "nouă Evă", în timp ce Hristos este numit "noul Adam": "Adam trebuia în chip necesar să fie restaurat întru Hristos, iar moartea să fie absorbită întru nemurire. Iar Eva trebuia în chip necesar să fie restaurată prin Maria, aşa încât o fecioară, devenind răscumpărătoarea unei alte fecioare, să desfacă şi să distrugă neascultarea feciorelnică prin ascultare feciorelnică“. ISTORIE

Icoana Bunei Vestiri de-a lungul vremii

Cea mai veche reprezentare a Bunei Vestiri este fresca din catacomba Priscillei din Roma, datată de arheologi din secolul al II-lea. Aceasta îl înfăţişează pe Arhanghelul Gavriil lângă Fecioara Maria, care îl ţine deja pe Prunc în braţe. Aici, ca şi în alte reprezentări iconografice din primele secole, îngerul apare fără aripi, poate din reţinerea firească a artiştilor creştini de a nu îl asemăna cu anumite figuri păgâne înaripate.

Abia după Constantin cel Mare îngerii sunt înfăţişaţi cu aripi, semnul apartenenţei la ordinea cerească. O altă interesantă reprezentare a Bunei Vestiri este din anul 440, în mozaic, şi se găseşte pe arcul Basilicii "Santa Maria Maggiore" din Roma.

Scena o arată pe Fecioara Maria între îngeri înaripaţi purtând nimburi, ca o împărăteasă alături de curtenii săi. Deasupra ei zboară Arhanghelul Gavriil, vestindu-i întruparea Fiului de la Duhul Sfânt, închipuit de porumbel alb care coboară peste ea. În dreapta este şi Iosif, căruia îngerul îi descoperă taina.

O altă reprezentare veche este miniatura armeană din Evangheliarul Echmiadzin (sec. al VI-lea), care se aseamănă foarte mult cu icoana păstrată până astăzi în Biserica noastră.