Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, spune că Ordonanţa de urgenţă de modificare a Legii Educaţiei este rezultatul unor lungi discuţii şi negocieri, iar în act nu sunt schimbări care să bulverseze sistemul, ci corecturi absolut necesare.

"Atunci când vorbim despre educaţie, ar fi bine să avem o abordare echilibrată şi responsabilă. Ordonanţa de urgenţă nr. 49/2014 de modificare a Legii Educaţiei Naţionale, adoptată de Guvern pe 26 iunie, este rezultatul unor lungi discuţii şi negocieri cu profesori, directori de şcoli, rectori, sindicate, asociaţii de elevi şi părinti, reprezentanţi ai autorităţilor locale etc. Nu sunt schimbări care să bulverseze sistemul, ci corecturi absolut necesare", a arătat ministrul Remus Pricopie, într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX.

Potrivit ministrului, Legea Educaţiei adoptată în 2011 cuprindea o serie de măsuri greşite sau inaplicabile, cum ar fi de exemplu titularizarea la nivel naţional a cadrelor didactice în urma unui examen desfăşurat la nivel de unitate de învăţământ - măsură contestată de la bun început de sistem - sau regulile de funcţionare a consiliului de administraţie al unităţilor de învăţământ, reguli care nu au ţinut cont de situaţia de pe teren, motiv pentru care, de mai bine de trei ani, în multe unităţi de învăţământ aceste consilii nu s-au putut întruni.

Pricopie mai spune că emiterea Ordonanţei de urgenţă a fost anunţată cu mai multe săptămâni în urmă şi a apărut ca o necesitate pentru ca anul şcolar 2014-2015 să înceapă în bune condiţii.

"Să privim lucrurile în context! Acest Guvern a făcut multe reparaţii în zona educaţiei, care au dus la stabilizarea şi echilibrarea sistemului, începând cu măsurile salariale reparatorii, creşterea salariilor mici, creşterea constantă a bugetului şi refacerea statutului acestei profesii în România. De ce era nevoie de modificarea Legii? Pentru că ea nu a fost realizată în 2011 prin consultări şi dialog cu profesorii, părinţii şi societatea civilă. În timp, descoperim constant efecte negative ale unor prevederi insuficient gândite şi pregătite. De aceea, este nevoie de corecturi. Este un proces continuu, de adaptare la realitate", a adăugat Remus Pricopie.

În legătură cu a treia sesiune de bacalaureat, Pricopie a spus că prin OUG vor fi sprijiniţi cei care nu trec acest examen.

"Se vorbeşte mult despre Bacalaureat şi despre intenţia acestei OUG de a veni în sprijinul celor care nu trec acest examen de maturitate. Nimeni, însă, din fosta guvernare nu s-a gandit ce se va întampla cu sutele de mii de absolvenţi de liceu care nu trec examenul de Bacalaureat (între 2010 şi 2013 nu au promovat examenul de Bacalaureat 209.000 elevi). Ce se întâmplă cu ei? Ce opţiuni au ei şi ce face statul pentru a le oferi o alternativă? Îi lăsăm să devină o problemă socială doar pentru că n-au reuşit să treacă un examen? Aici ne deosebim fundamental! Actualul Guvern are o abordare inclusivă, prin care vrea să ofere o şansă fiecărui elev. Sigur, asta nu înseamnă că nu trebuie să aplicăm politici diferenţiate în funcţie de performanţe: cei merituoşi trebuie promovaţi, trebuie recompensaţi - iar ultimii ani chiar au însemnat eforturi în plus pentru toţi cei care au obţinut rezultate foarte bune -, iar cei care eşuează la acest examen nu trebuie abandonaţi", a mai arătat Pricopie.

Ministrul Educaţiei a precizat că statul trebuie să fie responsabil şi să întindă o mână de ajutor către toţi elevii.

"Conform strategiei Europa 2020, asumată de România, ponderea populaţiei cu studii superioare şi vârsta între 30 şi 34 de ani ar trebui să fie de peste 25%, faţă de 40% la nivel european. Cum atingem acest obiectiv dacă nu îi susţinem şi nu îi încurajăm pe absolvenţi? Putem atinge acest procent specific unei societăţi dezvoltate şi fără să reducem standardele de calitate! Or, în acest sens am gândit multe din modificările OUG despre care se vorbeşte acum: întărirea calităţii, dar şi a sprijinului acordat tinerilor elevi şi studenţi", a mai spus Pricopie.

Ministrul Educaţiei a adăugat că trebuie înţeles că nu este vorba doar de o măsură, ci de o viziune, exprimată prin decizii - aşa cum a fost şi creşterea salariilor profesorilor debutanţi - de a-i sprijini pe tineri, dar şi sistemul de educaţie, inclusiv acolo unde sunt tineri în situaţii defavorizate, cum ar fi, de exemplu, la ţară, în zone sărace.

Pricopie face referire şi la extinderea învăţământului postliceal, a celui profesional, interesul arătat pentru educaţia persoanelor care au abandonat şcoala şi au depăşit vârsta care le permite revenirea în sistem, eliminarea taxelor pentru eliberarea documentelor de studii şi altele, "care au menirea de a da sistemului de învăţământ un sens corect".

"Multe dintre aceste măsuri au fost discutate cu partenerii internaţionali, dezbătute public la nivel naţional şi incluse în strategia pe educaţie, în curs de avizare, pentru perioada 2014-2020. Din toate aceste motive cred că dacă vrem o societate în care cei mai mulţi să aibă o şansă, să poată evolua, să obţină o slujbă mai bună, dacă vrem egalitate de şanse pentru tineri, care să trăiască într-o societate mai bună, atunci ar fi bine să ne raportăm la educaţie cu mai mult echilibru şi responsabilitate", a conchis Pricopie.

Preşedintele Traian Băsescu i-a trimis, vineri, lui Victor Ciorbea o scrisoare în care îi semnalează că ordonanţa de urgenţă care modifică Legea Educaţiei încalcă regimul constituţional privitor la emiterea OUG, el afirmând că respectarea legii fundamentale trebuie să fie asigurată de Avocatul Poporului.

Preşedintele îi scrie Avocatului Poporului că în Monitorul Oficial al României, Partea I, 486 din 30 iunie 2014 a fost publicată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 49/26 iunie 2014 prin care au fost adoptate o serie de modificări legislative cu un puternic impact negativ atât în sfera învăţământului preuniversitar, cât şi în planul învăţământului universitar: posibilitatea organizării, în cazuri temeinic justificate, a unei sesiuni de bacalaureat speciale, trecerea terenurilor şi a clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea elevii, palatele şi cluburile acestora, cluburile sportive şcolare, ale căror cheltuieli curente şi de capital se finanţează de la bugetul de stat, din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţii administrativ-teritoriale, la cererea Consiliului Judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului, organizarea programelor de studii universitare de doctorat şi la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, reglementarea iniţiativei înfiinţării unei instituţii de învăţământ superior particular şi de către persoane fizice sau grup de persoane fizice, trasarea regimului juridic al instituţiilor de învăţământ superior ca persoane juridice de drept public sau, după caz, persoane juridice de drept privat şi de utilitate publică, organizarea concursului de ocupare a funcţiilor de director şi de director adjunct de către inspectoratul şcolar, participarea în calitate de membri, în Consiliile de Administraţie a unităţilor de învăţământ de stat a primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene, crearea unei noi categorii de funcţii didactice în cadrul unităţilor de învăţământ superior.

"Potrivit alin. (4) şi (6) al Art. 115 din Constituţie, Ordonanţele de urgenţă pot fi adoptate «numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată», neputând «afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie». Din coroborarea celor două prevederi constituţionale mai sus indicate, pentru emiterea unei ordonanţe de urgenţă, trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, cele două cerinţe: urgenţa şi sfera obiectului de reglementare", scrie preşedintele.