Social
2026 devine anul în care piața și statul vor fi puse în fața celei mai dificile echilibrări energetice
factura / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Data de 1 aprilie 2026 nu mai este doar o prevedere într-o lege adoptată în plină criză energetică. A devenit un punct de cotitură pentru gospodăriile din România, pentru industrii și pentru Guvern, care trebuie să decidă rapid cum va arăta piața gazelor după retragerea uneia dintre cele mai ample intervenții publice din ultimul deceniu.
Plafonarea prețului la gaze a stabilit, până acum, un echilibru artificial, dar necesar în perioada post-pandemică și în contextul tensiunilor energetice europene. Când această barieră va fi ridicată, consumatorii vor intra direct într-o piață în care prețurile sunt dictate de mecanismele europene, de stocurile naționale, de sezon și de instabilitatea geopolitică.
Iar întrebarea centrală devine: cine va fi protejat și cine nu?
Premierul recunoaște: sprijinul va merge doar către vulnerabili
Ilie Bolojan a evitat să promită o prelungire a plafonării, dar a transmis clar că Executivul lucrează la o soluție centrată pe protecția celor mai expuși.
În conferința de presă susținută vineri, premierul a afirmat: „Cred că se poate lua în considerare susținerea categoriilor care sunt vulnerabile și pe mai departe, iar datele legate de costuri sunt la Ministerul Muncii și o să-l rog pe domnul ministru al Muncii să vă facă o informare la finalul anului, cât au costat anul acesta subvențiile care au fost alocate pe această componentă, cât s-a accesat din ele. Înțeleg că nu toate estimările au fost îndeplinite. Deci mult mai puțini oameni au solicitat sprijin față de cât s-a estimat.”
Declarația arată limpede direcția politică: în 2026, statul nu va mai putea susține universal plafonarea. Bugetul nu poate prelua diferențe mari dintre prețul pieței și prețul facturat, așa cum s-a întâmplat în anii trecuți.
Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro
Cum arată diferența reală dintre prețul plafonat și prețul de piață
În momentul de față, consumatorii casnici plătesc maximum 0,31 lei/kWh, iar clienții noncasnici cu consum redus plătesc maximum 0,37 lei/kWh. Această siguranță dispare în 2026.
Furnizorii avertizează că tranziția va veni cu un salt de prețuri. Președintele AFEER, Laurențiu Urluescu, explică situația cu cifre exacte: „Acum, noi, ca furnizori, pentru casnic şi termoficare avem un preţ de achiziţie de 120 lei/MWh, la care se adaugă partea de înmagazinare, şi ne aşteptăm ca, de la 1 aprilie, să mergem la preţul pieţei, care e undeva la 170 de lei/MWh. Cu cel puţin 5% ar putea creşte (factura) de la 1 aprilie.”
Aceste valori indică o piață care s-a stabilizat față de anii de vârf ai crizei, dar rămâne sensibilă. Iar diferența dintre 120 și 170 lei/MWh nu este una simbolică. Este un ecart care se va regăsi în factura fiecărui consumator, într-o proporție mai mică sau mai mare, în funcție de tipul contractului și de profilul de consum.
Un preț compus din trei zone sensibile
Prețul final la gaze nu este doar rezultatul unei simple negocieri între producători, furnizori și distribuitori. Este un mecanism compus din trei elemente: prețul baseload, ajustările short-term și costurile de înmagazinare.
Baseload-ul este partea stabilă, fundamentul pieței angro. Ajustările short-term acoperă riscul variațiilor bruște de consum, mai ales în lunile reci. Iar stocarea reprezintă practic o poliță de siguranță: fără capacități suficiente, prețurile din piață pot deveni extrem de volatile.
În actualul context european, toate aceste componente sunt influențate de tensiunile geopolitice din zona Mării Negre, de evoluția pieței LNG și de nivelul înmagazinărilor din UE. România, deși are producție internă semnificativă, nu este izolată de dinamica europeană.
Furnizorii propun alte măsuri în locul plafonării
Asociația Furnizorilor de Energie din România susține că anul 2026 ar trebui să fie unul al tranziției către o piață semi-liberalizată, dar cu instrumente de protecție pentru cei vulnerabili. Printre măsurile anticipate se află voucherele energetice și întărirea pieței angro, astfel încât lichiditatea să crească, iar prețurile să fie mai predictibile.
Pentru Guvern, aceste idei presupun efort bugetar și schimbări de strategie. Pentru consumatori, este un semnal că schema universală de plafonare se apropie de sfârșit, iar protecția va fi diferențiată.
De ce au cerut puțini români ajutor în 2024
Un detaliu menționat de premier merită o atenție specială: sprijinul pentru plata facturilor nu a fost solicitat la nivelul estimat. Această discrepanță poate indica mai multe lucruri.
Poate fi vorba de dificultăți administrative, de informare insuficientă, de criterii prea restrictive sau pur și simplu de reticența unor beneficiari de a intra într-un mecanism birocratic.
Pentru anul 2026, această realitate devine importantă. Dacă statul pregătește un sistem de vouchere, eficiența lui depinde direct de cât de ușor poate fi accesat.
O piață care intră în 2026 cu multe necunoscute
Expirarea plafonării coincide cu o perioadă în care consumul de gaze ar putea crește din nou, odată cu extinderea unor capacități industriale și cu fluctuațiile temperaturilor.
Industria, deja afectată de costurile ridicate în ultimii ani, va resimți direct liberalizarea. Pentru gospodării, impactul va varia în funcție de eficiența energetică a locuințelor, tipul centralelor și structura consumului.
Iar pentru furnizori, 2026 va fi momentul în care piața revine la competiție reală, cu toate riscurile și avantajele ei.
