Se spune că era de o frumusețe răpitoare și că se îmbrăca mereu în negru. De aceea i s-a mai spus și Văduva Neagră. Românca a intrat în galeria celor mai mari criminali în serie cu 35 de victime, bărbați pe care i-a ademenit în patul său. Condamnată la pușcărie pe viață, a murit într-un ospiciu unde a fost internată după ce a fost diagnosticată cu schizofrenie. A murit din cauza unei hemoragii cerebrale, iar în urma ei a rămas povestea de groază, scoasă din dosarele criminaliștilor.

Vera Renczi, al cărei nume real nu este cunoscut, a fost inclusă în galeria celor mai mari criminali în serie de la începutul secolului XX. A fost declarată vinovată pentru uciderea a 35 de oameni, în perioada anilor '20-'30, prin otrăvire cu stricnină și arsenic. Victime i-au picat atât soții, amanții, cât și unicul fiu. Pe toți i-a depozitat, în secret, în subsolul conacului său, iar în fiecare seară, se spune, savura un pahar de șampanie în compania sicrielor acestora.

De o frumuseţe răpitoare, îmbrăcată în negru, Vera Renczi a fost cunoscută și drept „Văduva neagră“, atât datorită costumației, cât și a obiceiului de a-și asasina partenerii de viață.

A fost condamnată la închisoare pe viaţă, pentru crimă, în fosta Iugoslavie, unde s-a stabilit, însă nu și-a sfârșit viața în celulă, ci într-un salon de ospiciu.

Începuturile unei vieți dedicate crimei

Prima parte a vieții Verei Renczi este învăluită în mister. Autoritățile și cei care s-au ocupat de povestea ei nu au reușit să afle mare lucru despre primii ani din viața acestei femei. Se știe că s-ar fi născut la București, undeva în ultimii ani ai secolului al XIX-lea. Unii susțin că anul nașterii ar fi fost 1903, însă e greu de stabilit. Nici numele real nu îi este cunoscut, fiind numită Vera Renczi după cel de-al doilea soț, un om foarte înstărit din fosta Iugoslavie.

Povestea spune că Vera a fost rezultatul legăturii dintre un om de afaceri maghiar și o frumoasă româncă, din București. Ea și-ar fi petrecut prima parte a copilăriei în România, după care a fost luată de tată la Berkerekul, actual Zrenjanin, oraș din fosta Iugoslavie. În această localitate, omul de afaceri maghiar ar fi deținut un conac și o moșie micuță.

Vera și-a petrecut adolescența, extrem de tumultoasă, în această localitate din Banatul Sârbesc. Tatăl a trimis-o la o școală cu internat, unde să primească educație. Verei îi plăcea, însă, să-și trăiască viața din plin, iar adolescența i-a fost presărată cu multe aventuri amoroase. Unele dintre acestea au ținut și paginile de cancan ale ziarelor locale. Adolescenta a fost implicată în scandaluri, din cauza legăturilor avute cu elevi de liceu sau oameni importanți, bancheri, afaceriști etc. și a căpătat un renume foarte prost.

Povestea mai spune că a avut aventuri inclusiv cu supraveghetorii de la internat, în schimbul unor favoruri.

Dispariția misterioasă a primului soț

Acest lucru nu a împiedicat-o să facă o căsătorie bună cu un influent bancher austriac, Karl Schick, pe care l-a cunoscut în această perioadă. Deși diferența de vârstă dintre cei doi era de 20 de ani, acest impediment nu a fost de natură să-i împiedice să se căsătorească.

Cei doi și-au unit destinele oficial, iar tânăra de origine româncă părea că a renunțat la viața aventuroasă. Din relația celor doi a rezultat un copil, un băiat, care a fost botezat Lorenzo. Spre surpriza tuturor, Vera a devenit o soţie perfectă şi o mamă model, lăsând în urmă trecutul scandalos.

A fost doar o chestie moment, tânăra reluându-și vechile obiceiuri. După un timp, însă, bancherul Karl Schick, care părea că o încurcă, dispare convenabil din peisaj. Întrebată de cunoscuți, Vera spune că acesta a părăsit-o și a avut un accident mortal cu mașina, într-o călătorie de afaceri pe care a întreprins-o în România.

A fost momentul în care și-a schimbat stilul vestimentar, adoptând hainele de culoare neagră, dar nu și obiceiurile mondene. Deși moartea soțului nu a fost confirmată oficial, Vera a purtat doliu și a pozat într-o văduvă îndurerată și părăsită.

Căsătoria furtunoasă cu Joseph Renczi

După aproximativ un an și-a găsit un alt pretendent, de asemenea foarte bogat. Este vorba despre Joseph Renczi, un sârb cu reputație de mare cuceritor și mare succes la femei. Acest lucru nu a împiedicat-o pe Vera să devină doamna Renczi, nume cu care avea să fie cunoscută până la finalul vieții sale.

Doar că, după relația liniștită cu bancherul austriac, noua căsătorie avea să fie asemenea unui taifun. Cei doi se ceartă neîncetat, din cauza purtării bărbatului. Vera nu era genul care să accepte să-și împartă soțul cu alte femei, de aici și numerosele dispute, cu amenințări, izbucniri de furie și violențe.

Scandalurile conjugale s-au ținut lanț până într-o bună zi. Joseph Renczi s-a îmbolnăvit, a căzut la pat, iar după numai câteva zile se stinge. Și de această dată, Vera a pozat în soția devotat, care și-a îngrijit bărbatul până în ultima clipă și a îmbrăcat haine cernite după moartea sa.

Văduva își reia viața scandaloasă

Doliul nu a ținut foarte mult, dat fiind că tânăra văduva era nerăbdătoare să revină la vechile obiceiuri, la viața de noapte, plină de petreceri și aventuri amoroase, în special cu bărbați austrieci. Doar că în culisele numeroaselor povești de dragoste prin care a trecut, se aflau tot atâtea crime.

În mai puţin de 10 ani, peste 30 de amanţi au trecut prin patul Castelanei de la Berkerekul, așa cum i se mai spunea. După aventurile cu Vera toți dispăreau, însă, dar nimeni nu băga de seamă, dat fiind că erau cetățeni străini.

Povestea s-a sfârșit în momentul în care tânăra văduvă a acceptat să aibă o legătură cu un bancher sârb Milodrad, om căsătorit, cu familie. Acesta se îndrăgostise de Vera, iar după o aventură care a durat câtva timp a dispărut misterios.

Cum au fost descoperite crimele

Soția bancherului a dorit să știe ce s-a întâmplat cu el și a pornit o investigație proprie. Așa a ajuns la Vera, amanta soțului ei, care părea ultima persoană ce l-a mai văzut în viață. Pe scurt, a solicitat o anchetă, iar autoritățile au dat curs acestei cereri și au demarat investigațiile. Așa au descins la reședința Verei Renczi care a recunoscut relația cu Milorad și a dat o declarație în acest sens. A spus că a ales să se despartă de bancher după ce a aflat că era căsătorit. Ea a insinuat, în declarație, că este foarte posibil ca bancherul să se fi sinucis din cauză că l-a părăsit.

Nemulțumită de concluziile anchetatorilor, soția lui Milorad continuă propria anchetă și află despre dispariția soților Verei și a fiului Lorenzo. Cu noile probe merge, din nou, la autorități care fac o nouă descindere la conacul Verei. Jandarmii au controlat casa și mai apoi cripta familiei. În subsolul conacului ei, de la Berkerekul, a fost descoperit 35 de sicrie de zinc, așezate în cerc.

Aici își îngropase soții, toți amanții, dar și pe unicul fiu, Lorenzo, mort la vârsta de 10 ani. Autoritățile au stabilit că băiatul a fost otrăvit de propria mamă, căreia îi descoperise secretul. În anchetă, s-a aflat că Văduva Neagră, așa cum o numeau ziarele, după descoperirea crimelor, își otrăvea victimele cu stricnină sau arsenic, amestecate în vin. Se mai spune că seara, înainte de culcare, ea cobora aici în subsol și savura un pahar de șampanie în compania sicrielor.

Mărturisirile care i-au îngrozit pe anchetatori

Anchetatorii au aflat că pe primul soț, Karl Schick, l-ar fi ucis cu o doză de arsenic pe care i-ar fi turnat-o în vinul pe care îl bea în fiecare seară. La fel a procedat și în cazul cuceritorului Joseph Renczi, doar că i-a administrat arsenicul în doze mici, în mâncare și în vin. Mai mult, ea l-a inchis pe Joseph în sicriu de viu, înainte ca acesta să-și dea ultima suflare.

Întrebată de ce a comis aceste crime, Vera a spus că a dorit să fie ultima femeie din viața partenerilor ei de viață.

Instanța a decis ca Vera Renczi să fie condamnată la moarte pentru cele 35 de crime, însă cum legea nu permitea execuția femeilor, pedeapsa i-a fost comutată în închisoare pe viață. A fost închisă într-un penitenciar de maximă securitate.

În celulă, starea ei de sănătate mentală a început să se degradeze, gardienii auzind-o cum vorbește singură cu bărbații pe care i-a ucis. A fost diagnosticată cu schizofrenie și mutată într-un ospiciu, unde a și murit, din cauza unei hemoragii cerebrale. Decesul i-a fost înregistrat în anul 1960 când, se presupune, că avea vârsta de 57 de ani (luând ca dată de naștere anul 1903 – n. red.).

Povestea Văduvei Negre trece Oceanul

În anul 1925, mai multe ziare americane au publicat povestea Văduvei Negre, românca acuzată de moartea celor 35 de bărbaţi pe care i-a ascuns în conacul de la Berkerekul. Articolul iniţial a fost publicat de un jurnalist american, Otto B. Tolischus, stabilit în Berlin. Acesta a primit, în 1940, Premiul Pulitzer, pentru corespondenţa sa din Berlin, de la începutul celui De-al Doilea Război Mondial.

„Victimele aveau între 23 şi 30 de ani, cu excepţia băiatului. Paisprezece dintre ei erau români”, scria jurnalistul american în corespondența despre crimele Verei Renczi.

Psihologii care i-au studiat cazul au pus comportamentul criminal pe seama absenței tatălui din viaţa ei. Ținând cont și de declarațiile sale, specialiștii au concluzionat că lipsa protecției paterne ar fi determinat-o să-i omoare pe bărbații din viața ei, de teamă să nu fie abandonată