Vacanța de schi 2026. Costuri mari și acces limitat pentru elevi

Vacanța de schi din 2026 se desfășoară între 9 februarie și 1 martie, în intervale diferite de la un județ la altul, potrivit structurii aprobate de Ministerul Educației, Pauza le oferă elevilor o săptămână de respiro între modulele de cursuri, fiind gândită atât pentru relaxare, cât și pentru activități specifice sezonului rece. Deși în teorie pare visul oricărui copil, realitatea arată cu totul diferit.

Puțini copii se pot bucura de vacanța de schi în adevăratul sens

Vacanța de schi reprezintă un lux pentru majoritatea părinților. Având în vedere valul de scumpiri și presiunea cheltuielilor lunare, mulți nu își permit să își trimită copiii la munte sau să le cumpere echipamentul necesar.

Pe domeniul schiabil din Poiana Brașov, care are o suprafață de 80 km pătrați și include 10 pârtii omologate de dificultăți variate, cel mai ieftin skipass în iarna 2024-2025 a fost 100 de lei (aproximativ 20 €) și este valabil după ora 14:00, adică pentru circa două ore. Skipass-ul de o zi costă 240 de lei (48 €), iar cei care vor să schieze sau să practice snowboard-ul începând cu ora 11:00 trebuie să plătească 190 de lei (38 €).

Pentru copii cu vârste între 6 și 12 ani, skipass-ul de o zi costă 140 de lei (28 €), iar abonamentele pentru mai multe zile oferă reduceri: 2 zile – 210 lei/copil, 3 zile – 290 lei, 4 zile – 360 lei, 5 zile – 410 lei și 6 zile – 480 lei. Pentru adulți, tarifele cresc progresiv, ajungând la 900 de lei pentru 6 zile de schi.

Bacșișul în restaurante: câți bani se dau în fiecare țară

De ce nu s-a impus Zé Roberto, fostul mare fotbalist brazilian, la Real Madrid: Dependența mi-a afectat performanța

Schi. Sursa foto: Facebook/ Centrul de Informare Poiana Brasov

Părinții, sub presiunea cheltuielilor

Pe Facebook, unii părinți și-au exprimat revolta legată de costurile ridicate ale vacanței de schi și de faptul că mulți copii nu își permit să se bucure de această perioadă.

„Eu aș propune dacă e vacanță de schiat să o finanțeze Ministerul Educației. Nu știu dacă jumătate din copii își permit așa ceva. Doar să stea acasă. La fel și cu săptămâna altfel, când se aleg diverse activități care, la mine una, dau gaură în buget. Caiete speciale, fondul clasei, săptămâna altfel etc”, a scris o mamă pe Facebook.

„Abia ne permitem o vacanță pe timpul verii. Va sta cu bunicii. Altă soluție nu am”, a scris alt părinte.

Nemulțumiți de situație, unii părinți au cerut Ministerului Educației revenirea la vechea structură a anului școlar.

„Încă nu ați renunțat la mizeria asta de vacanță? I-auzi… vacanța mobilă. Așa ceva… E o școală ‘mobilă, labilă și altfel’… pe de-a-ntregul. Eu propun 3 vacanțe și atât: de primăvară (include Paște), de vară, de iarnă (include Crăciun). Deci trimestre. Să se reintroducă tezele. În vacanța de vară să se facă o perioadă de aprofundare pentru cei care nu trec anul, care să se încheie cu o testare la materiile la care nu au trecut. Dacă nu obțin 5, să repete anul, indiferent de vârstă”, a comentat altcineva.

Pe lângă costuri, părinții consideră că sfârșitul lunii februarie nu este o perioadă potrivită pentru schi, existând riscul ca pârtiile să fie impracticabile.

„Vacanța de schiat la sfârșitul lui februarie este aleasă foarte târziu! Se poate să nu mai fie zăpadă la munte!”, a scris altă persoană pe Facebook.

Elevii care vor intra în vacanță săptămâna viitoare

Calendarul anului școlar este organizat pe cinci module de învățare, fiecare urmat de o vacanță. Fiecare inspectorat școlar județean, împreună cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București, a stabilit perioada exactă a vacanței. Alegerea ține cont de specificul local, calendarul activităților educaționale și accesul la infrastructura de agrement de iarnă, astfel încât pauza școlară să răspundă atât nevoilor educaționale, cât și celor recreative.

În prima săptămână, elevii din județele Bistrița-Năsăud, Cluj și Timiș s-au bucurat de vacanță.

A doua săptămână, între 16 și 22 februarie, cuprinde cele mai multe județe: Bihor, Sălaj, Arad, Hunedoara, Caraș-Severin, Vâlcea, Gorj, Olt, Dolj, Mehedinți, Argeș, Brașov, Dâmbovița, Teleorman, Prahova, Ilfov, București, Buzău, Ialomița, Călărași, Tulcea și Iași.

Ultima etapă, între 23 februarie și 1 martie, include județele Satu Mare, Maramureș, Suceava, Botoșani, Alba, Sibiu, Mureș, Harghita, Covasna, Neamț, Bacău, Vrancea, Galați, Vaslui, Brăila, Constanța și Giurgiu.