Legăturile frăției slave propovăduite de Rusia lui Putin cu statele balcanice, de data aceasta Serbia și Bulgaria, s-au cutremurat puternic în urma unui scandal enorm de spionaj.

Înainte de a sosi miercuri, 4 decembrie, în vizită în Rusia, Președintele Serbiei, Aleksandar Vucici a ieșit într-o conferință de presă pentru a denunța operațiunea complexă de spionaj a adjunctului atașatului militar rus la Belgrad, col. Georgy Kleban, filmat cu un lt. col al armatei sârbe, identificat Z.K, căruia i-ar fi transmis o pungă cu bani pentru serviciile sale. De altfel, premierul sârb a anunțat că serviciile sârbe identificaseră nu mai puțin de 10 tranzacții în întâlniri ale spionilor ruși din GRU cu cel puțin trei surse ale Armatei Sârbe.

De această dată, nu a fost vorba despre serviciile sârbe care au dat drumul public la înregistrări video sau/și audio despre întâlniri și spionaj calificat al rușilor în Serbia, ci despre o sursă necunoscută care ar fi pus pe Youtube înregistrarea momentului. De aici încep speculațiile, care merg de la nevoia Guvernului sârb de a acoperi un scandal de trafic de arme cu un scandal de impact care să concentreze atenția publică, mergând până la atenționarea unui serviciu de informații occidental care a expus cazurile de spionaj pentru a forța Serbia, țară apropiată Rusiei, să ia măsuri în aceste cazuri.

Două state au fost implicate direct sau indirect în acest caz: Bulgaria - de care s-ar lega apariția videoclipului cu pricina – și Statele Unite, care au reacționat vehement pentru a cere Serbiei să-și apere interesele și să ia măsuri drastice și Rusiei să nu mai atenteze la stabilitatea statelor din Balcanii de Vest. Iar schimbul de opinii oficiale dublat de acuzații reciproce și încercarea de a da vina pe o provocare a Vestului(Rusia) sau pe serviciile bulgare(parlamentari sârbi pro-ruși) au complicat și mai mult situația.

Președintele Serbiei a anunțat că, în ciuda acestei acțiuni de spionaj - despre care a vorbit deja cu Ambasadorul rus la Belgrad, adresându-i o singură întrebare, De ce?, cu referire la loialitatea și cooperarea sârbo—rusă care nu ar trebui să genereze aceste acțiuni ostile, rezervate de obicei dușmanilor – Vucici a anunțat că Serbia nu-și va altera doctrina neutralității față de blocurile militare, cu această ocazie, și nu se va alăruta nici NATO, așa cum nu s-a alăturat CSTO, Organizația de Securitate Colectivă a Rusiei din spațiul post-sovietic. Mesajul are sens după ce, în urmă cu nici o lună, Serbia s-a alăturat ca asociat Uniunii Economice Euro-asiatice, invocând mesajul dat de către UE către care aspiră prin respingerea-prin veto-ul Franței – a deschiderii negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

La Moscova, reacțiile au fost furibunde, și au plecat de la reacția purtătoarei de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, care a acuzat o provocare menită să creeze “o anumită impresie”, și că asemenea provocări au loc regulat în apropierea unor întâlniri de vârf sârbo-ruse sau a Rusiei cu diferiți oficiali. În același timp, Dmitri Pskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a anunțat că e sigur că aceste acțiuni nu sunt în măsură să afecteze bunele relații dintre Rusia și Serbia și nu vor afecta nici conținutul vizitei lui Vucici la Moscova.

Bulgaria a intrat în scandal din două motive: mai întâi, Christo Grozer, journalist bulgar care lucrează la publicația britanică Bellingcat, a fost primul care a divulgat faptul că pe imaginile video avem de a face cu Georgy Kleban, ofițer al GRU, acoperit ca adjunct al atașatului militar al Ambasadei Rusiei la Belgrad, lucru confirmat de Radiio Europa Liberă. Apoi Milovan Drecun, deputat sârb, a acuzat direct Bulgaria de menținerea unei rețele de spionaj în Serbia, amenințând integritatea teritorială a Serbiei și sprijinind independența Kosovo alături de Austria și Germania.

Imediat după acest atac, Ministrul sârb al Apărării, Aleksandar Vulin – considerat extrem de apropiat de președintele Vucici - a atacat tot Bulgaria, reproșându-i ingerința în treburile interne sârbe, și faptul că nu lasă Serbia să-și aleagă prietenii și dușmanii, ca orice stat independent, adăugând faptul că Bulgaria ar înarma teroriștii și că i-ar fi competitor direct în vânzările de armament, producând același tip de armament ca Serbia la intreprinderea militară din Krusik, și dând atacuri constante la industria de apărare sârbă.

Atacul a părut nedrept și fără legătură, dar aceasta a fost reacția directă a ministrului sârb al Apărării față de implicarea presupusă și rolul jurnalistului bulgar în afacrea divulgării spionajului rus în Serbia. A acuzat numărul de arma bulgare care ajung în mâinile teroriștilor și, indirect, fără să pronunțe explicit, implicarea serviciilor secrete bulgare, care ar avea interese și rețea în Serbia și ar fi făcut înregistrările respective, în publicarea video-ului anonim pe Youtube.

Bulgaria a reacționat și ea, prin ministrul de Externe Ekaterina Zaharieva, care a readus lucrurile la realitate: “pe video-ul respectiv nu se vede nici un ofițer de intelligence bulgar recrutând militari superiori sârbi, ci ofițerul serviciilor altei țări (cu referire la Rusia). Respingem aceste alegații. Bulgaria a fost întotdeauna un sprijin pentru Serbia, suntem perplecși la alegațiile formulate de către oficiali și parlamentari sârbi și le respingem cu fermitate”, susține ministrul de Externe bulgar.

În dezbatere a fost antrenat și ministrul Apărării bulgar, Krasimir Karakachanov, care a susținut: “Faptul că Serbia are probleme nu înseamnă că Bulgaria trebuie sacrificată, sau folosită pentru a deturna atenția de la problemele interne ale Serbiei. Orice parlamentar poate săspună ce vrea, dar lucrurile spuse nu au nimic de a face cu realitatea, nu există și nu sunt adevărate”. Explicația dată de de Atlantic Council din Bulgaria este că, fabricând un scandal artificial cu vecinii, cercurile pro-ruse de la Bulgrad vor să distragă atenția de la spionajul rus în Serbia.

Cert este că și Bulgaria iese dintr-un scandal de spionaj recent cu Rusia, în octombrie 2019, când liderul organizației bulgare “Rusofili”, Nikolay Malinov, a fost arestat pentru spionaj în favoarea Rusiei iar un diplomat rus a fost expulzat fără ca Rusia să facă o mișcare similară de retorsiune. Malinov a fost eliberat pe cauțiune și a părăsit ilegal Bulgaria, pentru a fi decorat la Moscova, la 4 noiembrie, cu o medalie din partea Președintelui Putin, după care a revenit în țară.

SUA au fost implicate în scandal prin acuzarea directă a Rusiei că destabilizează Europa și prin cererea directă adresată Serbiei să ia măsuri și să acționeze pentru sancționarea operațiunilor de spionaj împotriva Serbiei. Se pare că aceste presiuni publice au făcut ca Președintele Vucici să-și assume public în conferință de presă, devoalarea tuturor acestor operațiuni și tot această avertizare publică și plasarea anonimă a înregistrării video pe Youtube cu plata de către GRU a ofițerilor sârbi a generat și chemarea ambasadorului rus la Președinte pentru a i se cere explicații.

De altfel Kremlinul a sugerat că statele occidentale(fără referire directă, de această dată, la SUA sau Bulgaria) încearcă să discrediteze Rusia și să crească presiunea asupra Serbiei pentru a afecta legăturile sale politice, militare și econmice cu Moscova, totul generat de bătălia geopolitică pentru controlul în Balcani. “Suntem preocupați de relațiile improprii și ingerința Rusiei în Serbia. SUA susține eforturile Serbiei de investigare a incidentului și solicităm guvernului să tragă la răspundere pe cei responsabili pentru aceste activități ilegale susține Departamentul de Stat. “Guvernul rus încearcă să destabilizeze Europa prin presiune militară, activitate cibernetică malițioasă și influență malignă în multe state aliate, partenere și prietene Statelor Unite. Am fost foarte clari cu Guvernul rus la cele mai înalte nivele: trebuie să oprească activitățile destabilizatoare din întreaga lume.”

SUA sunt nemulțumite de modul în care Serbia aplică sancțiunile împotriva Rusiei și a făcut numeroase presiuni pentru ca multe din achizițiile militare făcute să nu aibă loc. Matthew Palmer, a reproșat desfășurarea de armament rusesc în Serbia și perspectiva achiziției de armament rusesc suplimentar, de către Serbia, în timp ce Thomas Zarzecki, oficial al Departamentului de Stat responsabil cu sancțiunile asupra industriei de apărare ruse după anexarea Crimeii, s-a întâlnit cu oficiali sârbi la 8 noiembrie, fără ca datele despre vizita sa să fie făcute publice.

Pe de altă parte, Serbia a fost și ea vizată de o operațiune specială ce amenința cu asasinarea lui Vucici, la scurt timp după ce, în 2016, de pe teritoriul sârb și cu operative din Serbia, GRU a lansat o operațiune specială în Muntengru, care trebuia să ducă la asasinarea premierului în timpul alegerilor pentru a bloca aderarea la NATO. Complotul a fost dejucat, iar Vucici a primit ajutor gratuit în aeronave rusești pentru a-i permite lui Patrushev, șeful Consiliului Național de Securitate al Rusiei, să plece cu ofițerii GRU ruși și cu cei recrutați în Serbia.