Umbrela otrăvită care a dus la un asasinat atribuit KGB-ului. Un disident a fost ucis la Londra

Umbrela otrăvită care a dus la un asasinat atribuit KGB-ului. Un disident a fost ucis la LondraGeorgi Markov / sursa foto: captură video

Pe 7 septembrie 1978, jurnalistul și scriitorul bulgar Georgi Markov a fost înțepat cu o umbrelă în timp ce aștepta autobuzul pe podul Waterloo din Londra. Patru zile mai târziu, a murit într-un spital britanic, potrivit BBC.

Ancheta a scos la iveală un dispozitiv metalic minuscul, despre care specialiștii au stabilit că ar fi putut conține ricină, o toxină extrem de periculoasă.

Cazul a devenit unul dintre cele mai cunoscute presupuse asasinate politice atribuite serviciilor secrete din blocul comunist în timpul Războiului Rece.

Markov avea 49 de ani și trăia în Marea Britanie după ce părăsise Bulgaria comunistă în 1969. Devenise un critic vocal al regimului de la Sofia, iar emisiunile sale pentru BBC World Service și Radio Europa Liberă dezvăluiau aspecte incomode despre conducerea țării.

Potrivit unei investigații retrospective publicate de BBC, mărturiile unor foști membri ai serviciilor secrete au indicat implicarea structurilor bulgare și posibila contribuție a KGB-ului sovietic.

Dispozitivul minuscul descoperit în piciorul jurnalistului

În zilele de după moartea lui Markov, specialiștii criminaliști britanici au examinat un obiect metalic identificat în coapsa victimei. Era o bilă de dimensiuni foarte mici, prevăzută cu patru orificii, despre care anchetatorii au considerat că ar fi putut servi la eliberarea unei substanțe toxice.

Cercetătorii de la Porton Down, centrul britanic specializat în cercetarea armelor chimice și biologice, au indicat ricina drept cauza probabilă a otrăvirii. Această toxină poate provoca efecte grave chiar și în cantități foarte mici, în funcție de modul în care pătrunde în organism.

Potrivit relatării BBC, tehnica folosită și caracteristicile proiectilului metalic au sugerat că atacul fusese pregătit cu mijloace tehnice avansate. Ipoteza anchetatorilor a fost că umbrela fusese modificată pentru a introduce proiectilul în corpul victimei, fără ca atacatorul să atragă imediat atenția.

Un alt disident bulgar ar fi fost atacat la Paris

Cazul a căpătat o nouă dimensiune după ce anchetatorii au descoperit asemănări cu un incident petrecut cu aproximativ zece zile înainte, la Paris. Vladimir Kostov, un alt bulgar aflat în exil, a simțit o durere ascuțită în spate în timp ce ieșea din metrou, iar ulterior a făcut febră timp de trei zile.

O radiografie a evidențiat un mic obiect metalic în corpul său. Acesta a fost extras chirurgical și trimis în Marea Britanie pentru analiză. Specialiștii britanici au constatat că proiectilul avea caracteristici identice cu cel descoperit în corpul lui Markov, inclusiv aceeași greutate și aceeași compoziție, un aliaj rar de platină și iridiu.

Analizele toxicologice au indicat prezența unor markeri asociați ricinei în țesutul lui Kostov. El a supraviețuit, iar una dintre explicațiile prezentate de specialiști a fost că proiectilul ar fi eliberat o cantitate insuficientă de toxină pentru a provoca moartea.

Familia lui Markov susține că a existat un avertisment înainte de asasinat

Un element important al cazului a apărut în 1979, când soția jurnalistului, Annabel Markov, și fratele său mai mare, Nikola, au vorbit despre avertismentele primite înainte de moartea acestuia.

arma crimei

arma crimei / sursa foto: captură video

Annabel a relatat că, în mai 1978, un bărbat necunoscut a discutat ore întregi cu Georgi despre un presupus plan de asasinare. Potrivit mărturiei sale, interlocutorul susținea că decizia fusese luată la cel mai înalt nivel politic din Bulgaria, ca urmare a emisiunilor critice realizate de jurnalist pentru Radio Europa Liberă.

Nikola Markov a declarat, la rândul său, că primise un telefon încă din septembrie 1977. Apelantul i-ar fi spus că fratele său urma să fie otrăvit și că substanța necesară fusese deja adusă în Europa Occidentală.

Aceste relatări au fost prezentate în cadrul emisiunii BBC Panorama din 1979. Ele reprezintă mărturii ale familiei, nu dovezi care să stabilească, printr-o hotărâre judecătorească, identitatea celor care au ordonat sau executat atacul.

De ce devenise Markov o țintă a regimului comunist

Înainte de plecarea din Bulgaria, Georgi Markov era cunoscut ca romancier și dramaturg. După stabilirea în Occident, și-a folosit activitatea jurnalistică pentru a critica regimul condus de Todor Jivkov, aflat la putere din 1956.

Prin emisiunile sale, Markov descria privilegiile elitei politice, nepotismul, corupția și abuzurile de putere. Una dintre seriile sale de comentarii, dedicată întâlnirilor cu Jivkov, aborda aspecte despre care autoritățile bulgare preferau să nu discute public.

Legăturile strânse dintre Bulgaria comunistă și Uniunea Sovietică au alimentat suspiciunile privind implicarea KGB-ului. În documentarul BBC din 1979, foști membri ai serviciilor secrete au susținut că operațiunea nu ar fi putut avea loc fără implicarea sau cunoașterea ei de către structuri de la nivel înalt.

După prăbușirea Uniunii Sovietice, foști ofițeri KGB au afirmat că serviciul sovietic ar fi ajutat la organizarea asasinatului. Un presupus executant, identificat în relatările ulterioare prin numele de cod „Piccadilly”, ar fi fost asociat cu serviciile bulgare. Cu toate acestea, responsabilitatea individuală și întregul lanț de comandă nu au fost stabilite definitiv în instanță.

De ce cazul nu a fost rezolvat nici astăzi

Investigația bulgară a fost închisă în septembrie 2013, după expirarea termenului legal de prescripție aplicabil în acel moment. Potrivit relatărilor Reuters și Radio Europa Liberă, nicio persoană nu fusese pusă sub acuzare sau condamnată pentru uciderea lui Markov.

În Regatul Unit, ancheta a rămas deschisă, deoarece legislația britanică nu prevede un termen general de prescripție pentru infracțiunea de omor. În lipsa unor probe care să permită identificarea și tragerea la răspundere a celor implicați, cazul nu a ajuns la o soluție judiciară definitivă.

Asasinarea lui Georgi Markov rămâne un episod reprezentativ pentru metodele de represiune transnațională din timpul Războiului Rece. Atacul a demonstrat că disidenții aflați în exil puteau continua să fie vizați dincolo de granițele statelor pe care le criticau, iar misterul identității atacatorului și al celor care au ordonat operațiunea persistă după aproape cinci decenii.