Turcia își face „Steel Dome”. Aselsan a semnat un contract de 780 de milioane de euro

Turcia își face „Steel Dome”. Aselsan a semnat un contract de 780 de milioane de euroC-RAM / sursa foto: captură video

Compania turcă Aselsan a semnat un contract în valoare de 780 de milioane de euro pentru furnizarea de tehnologii destinate proiectului național de apărare antiaeriană Steel Dome, unul dintre cele mai ambițioase programe militare dezvoltate de Ankara în ultimii ani, potrivit informațiilor furnizate de brakingdefence.com.

Acordul a fost anunțat pe 16 iunie, iar livrările componentelor sunt programate să se desfășoare între 2028 și 2032.

Proiectul este considerat echivalentul turc al sistemelor de apărare stratificată dezvoltate de Israel și al inițiativei americane Golden Dome, având rolul de a proteja spațiul aerian împotriva unor amenințări variate, de la drone până la rachete cu rază lungă de acțiune.

Steel Dome, pilonul modernizării apărării aeriene a Turciei

Steel Dome (Celik Kubbe) reprezintă un sistem integrat de apărare aeriană conceput pentru a detecta și neutraliza amenințări la diferite altitudini și distanțe.

Programul este coordonat de Aselsan, care a semnat în septembrie 2025 un contract de aproximativ 1,9 miliarde de dolari cu Secretariatul Industriilor de Apărare din Turcia (SSB). Tot anul trecut, compania a beneficiat de o investiție guvernamentală de 1,5 miliarde de dolari pentru construirea unui centru de producție dedicat Steel Dome, proiectat să devină cea mai mare facilitate de producție pentru sisteme de apărare aeriană din Europa.

Deocamdată, compania nu a precizat ce componente specifice vor fi furnizate în cadrul noului contract de 780 de milioane de euro.

Sisteme anti-dronă, lasere și apărare antirachetă

Conform planurilor prezentate de autoritățile turce, Steel Dome va integra mai multe niveluri de apărare.

Printre sistemele destinate amenințărilor de proximitate se numără tunul antiaerian Korkut C-RAM, arma cu energie dirijată Ejderha și sistemul laser Gokberk.

La nivelurile superioare de apărare, proiectul include sistemul hibrid Gurz 140, lansatoarele Hisar pentru apărare antiaeriană cu rază scurtă și medie de acțiune, precum și sistemul Siper pentru interceptarea țintelor la distanțe mari.

C-RAM

C-RAM / sursa foto. captură video

 

Prin integrarea acestor capabilități, Ankara urmărește să creeze o arhitectură unificată capabilă să răspundă simultan unor atacuri cu drone, rachete de croazieră, aeronave și alte amenințări aeriene.

Conflictele recente accelerează investițiile în apărarea aeriană

Experții din domeniu consideră că războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu au schimbat fundamental modul în care statele își construiesc sistemele de apărare.

Serhat Süha Çubukçuoğlu, specialist în cadrul TRENDS Research & Advisory din Abu Dhabi, a declarat pentru Breaking Defense că Turcia a decis să accelereze modernizarea sistemelor sale de apărare aeriană, iar Steel Dome reprezintă elementul central al acestei strategii.

„Pornind de la lecțiile războaielor dintre Ucraina și Rusia și dintre Israel și Iran, Turcia a decis să accelereze modernizarea sistemelor sale de apărare aeriană. Poate cea mai importantă lecție este că apărarea aeriană și antirachetă a devenit astăzi o chestiune de existență sau non-existență”, a afirmat expertul.

Potrivit acestuia, protejarea infrastructurii critice, a porturilor, rutelor maritime și coridoarelor energetice devine o componentă esențială a securității naționale, iar Turcia își adaptează strategia militară la această realitate.

Interes crescut din partea statelor din Golf

Reprezentanți ai industriei de apărare din Turcia au declarat anterior pentru Breaking Defense că statele din Golf manifestă un interes tot mai mare pentru sistemele turcești de apărare aeriană cu rază scurtă și pentru tehnologiile anti-dronă.

Creșterea interesului vine în contextul tensiunilor regionale și al atacurilor recente care au evidențiat vulnerabilitatea infrastructurii strategice în fața dronelor și rachetelor.

În același timp, Ankara își consolidează prezența militară în estul Mediteranei și în Cipru, unde desfășoară unele dintre cele mai moderne sisteme de apărare aeriană aflate în dezvoltare.