Monden
Tumultoasa istorie a restaurantului ars. Aici au petrecut regine, afaceriști, comuniști, interlopi, s-a tras cu pistolul și s-a pus foc
Din cuprinsul articolului
Restaurantul Mărul de Aur care a ars ieri, umplând de fum zona din jurul Guvernului, are în spate o istorie de 100 de ani. A avut mai multe nume, dar este cunoscut de bucureșteni ca „Mărul de Aur” sau „Șarpele roz”. Foarte multe personalități au petrecut aici în acest secol. Acum pare că a ajuns o afacere imobiliară.
Localul, cândva superb, a ars pentru a doua oară în 8 luni. Este părăsit de câțiva ani, desi a fost, odată, unul din restaurantele râvnite de bucureșteni pentru evenimente somptuoase, exclusiviste, întâlniri profesionale sau petreceri cu lăutari.
Incendiile de la „Mărul de Aur”, fără explicații
Incendiile de la „Mărul de Aur” au rămas fără explicația clară a cauzelor, desi mereu se bănuiește că imobilele părăsite au focul pus ca să fie demolate mai ușor. Fără probe clare, nimeni nu a fost tras la răspundere, iar o serie de clădiri vechi, unele de patrimoniu, au dispărut. Pe terenurile lor au apărut altele noi, cu noi proprietari.
Istoria clădirii din Calea Victoriei nr. 163 este tumultoasă și cu atât mai frumoasă. A fost ridicată pe Podul Mogoșoaiei, așa cum se numea în urmă cu 100 de ani zona unde azi se află Muzeul Antipa, Muzeul Țăranului Român, Palatul Victoria. Se afla la stradă, admirată în toată splendoarea ei.
Restaurantul „Mărul de Aur” în anii când era foarte căutat
Casa, de fapt un conac cu grădini, a fost construită de arhitectul George Matei Cantacuzino în perioada 1925-1928 pentru Marie Angèle Massart, fostă Polizu. Aceasta a vândut-o însă în anul 1927 principesei Elisabeta, fiica a regelui Ferdinand si a reginei Maria. Sora lui Carol al II-lea, Elisabeta avea să devină regină a Greciei.
Restaurantul, pe locul unui cimitir
Bijuteria arhitecturală a păstrat mult timp elementele regalității, dar istoria ei și a proprietarilor s-au pierdut în negura războiului și a regimului instaurat după 1944. Sunt însă câteva lucruri care se știu.
În 1940, generalul Ion Antonescu a dispus mutarea cimitirului evreiesc care se întindea din spatele grădinii principesei Elisabeta pe o mare parte a străzii Sevastopol. Antonescu a invocat măsuri de igienă și faptul că nu poate exista un cimitir în centrul capitalei. Astfel că osemintele din cimitirul Sevastopol au fost mutate în Cimitirul Evreiesc existent, astăzi cunoscut în bd-ul Ion Mihalache din Sectorul 1.
Mărul de Aur, intrarea în grădină, cu mulți ani în urmă
Există istorisirii ale unor locuitori din zona Sevastopol care au povestit că o parte din grădina restaurantului „Mărul de Aur” se afla pe pământul care cândva a aparținut cimitirului.
Istoria comunistă și post-comunistă a restaurantului Mărul de Aur
Conacul regal a gazduit de a lungul timpului Clubul Marii Industrii, Uniunea Ziariștilor, Uniunea Arhitecților, Clubul milionarilor, apoi celebrul restaurant Mărul de Aur, care avea să-și schimbe numele în funcție de proprietarii sau administratorii pe care i-a avut, dar a avut și un casino și seri memorabile cu muzică lăutărească.
Vechea clădire, care era la stradă, cea în care se pătrundea printr-o arcadă într-o curte interioară aflată în fața restaurantului, a fost demolată în urma cutremurului din 1977. Au rămas coloanele de la intrarea principală.
În timpul regimului lui Nicolae Ceaușescu, clădirea restaurantului a fost închisă într-un ansamblu de blocuri și doar intrarea se făcea printr-un gang care pleca din Calea Victoriei. Anii de după cutremurul din 4 martie 1977 au fost cei în care în zona Piața Victoriei - Șoseaua Titulescu, cu străzile adiacente, s-au demolat case, s-au distrus parcuri și s-au construit blocuri și pasajul rutier Victoria.
În 1990, ziariștii s-au luptat să-și recâștige restaurantul „Mărul de Aur”, atribuit Uniunii de către stat în anul 1950, așa cum scriitorii aveau Casa din Piața Lahovary, pentru întruniri și servirea mesei. Nu s-a reușit recuperarea, iar restaurantul a intrat într-un circuit comercial. Nici astăzi nu se știe clar cine sunt proprietarii imobilului și al terenului. Cu siguranță însă, cei care trebuie să știe, știu!
„Mărul de Aur” a devenit „Șarpele Roz” al lăutarilor
Prin anul 2004 sau 2005, în interiorul luxos al restaurantului ființa și un mic casino. Într-o noapte, într-un grup de interlopi a izbucnit scandalul. S-a tras cu pistolul, a intervenit Poliția. A fost vorba despre bani de la jocuri și datorii. După o perioadă relativ scurtă, restaurantul s-a închis.
A fost redeschis după alți câțiva ani. A fost club, local libanez, apoi a apărut sub numele de „Istria”. Totuși, indiferent de ce denumire a căpătat restaurantul, undeva pe clădire era scrisă vechea denumire: Mărul de Aur.
Cornelia Catanga era vedeta restaurantului Șarpele Roz în anii 2013-2014
În 2010-2011, Șarpele Roz a luat locul restaurantului Istria. Noul local s-a deschis cu mare tam-tam în presă pentru că se vroia o replica a celebrei cârciumi Șarpele Roșu din anii 90. Acolo era noaptea boemă a marilor noștri actori Gheorghe Dinică, Dumitru Rucăreanu, Ștefan Bănică, Ștefan Iordache. Lăutarii lui Marius Mihalache și Nelu Ploieșteanu din micuța cârciumă de pe strada Mihai Eminescu erau de neînlocuit.
Maria Buză și Nelu Ploieșteanu la Șarpele roz, în 2014
Mărul de Aur era brandul pentru două saloane
Noii proprietari din Calea Victoriei au încercat să preia numele “Șarpele Roșu”, mai ales că localul acela fusese închis, iar proprietarul lui era mort, însă nu s-a putut. Era marcă protejată și li s-a cerut un preț foarte mare.
Unul dintre proprietarii sau administratorii restaurantului Șarpele Roz era „nea Emil”, fost lăutar și tatăl cunoscutului țambalist Marius Mihalache.
Au păstrat și Mărul de Aur, totuși, unde Mărul de Aur era brandul pentru două saloane rezervate pentru nunți și alte evenimente cu ștaif. Șarpele Roz era restaurantul de zi de zi, unde seara se încingeau petreceri cu cântărețe celebre și lăutari. Grădina, cu intrare prin spate, dintr-o străduță pornită din Sevastopol, nu a fost redeschisă.
Rona Hartner și Maria Buză în 2014
Maria Buză, Cornelia Catanga și Rona Hartner au avut seri memorabile la Șarpele Roz, cu lăutarii lui George Pătrașcu, cu Aurel Pădureanu și Nelu Ploieșteanu. Publicul a petrecut mereu minunat fiindcă artiștii știau să creeze o atmosferă fantastică. Totuși, afacerea nu a mers și după câțiva ani Șarpele Roz s-a închis.
„Mărul de Aur” revine în circuit printr-un grup Horeca
În anul 2018, restaurantul s-a redeschis din nou sub numele care l-a consacrat: Mărul de Aur. S-a renovat totul, inclusiv grădina care a intrat în circuitul comercial și al serilor musicale. Soții Catanga și Pădureanu au devenit vedete nelipsite.
S-a anunțat la inaugurare că restaurantul Mărul de Aur este parte din Max Grup Company.
Oana Roman scria pe Facebook, în 29 septembrie 2017, cine este Max Grup Company:
„Max Grup Company, unul din cei mai importanți jucători pe Piata de Horeca din România, grup ce deține în București peste 30 de locații: restaurante, saloane de evenimente, cluburi si cafenele.
Max Grup Company deține in Bucuresti locații foarte cunoscute precum: Trattoria Monza, Taverna Racilor , Restaurant Santorini, La Ciurucuri, Beraria Park , Bistro 37-39, Najee, Babanovaque, Fabrica de Mancare , Taverna Covaci, Tracia, Salon Traian, Salon Ferdinand , Ballroom Park”.
Mărul de Aur, grădină reamenajată 2019. Anexele de aici au ars în cele două incendii
Doar că, în ciuda renumelui acestui grup Horeca, celebrul restaurant a subcombat din nou, posibil și din cauza pandemiei. Lăsat în paragină, a devenit adăpost pentru oamenii străzii, În 7 decembrie 2024, când a izbucnit un mare incendiu, s-a ajuns la concluzia că ei sunt de vină. Acum, după sinistrul de ieri, pompierii cercetează cauza.
Istoria unuia dintre celebrele restaurante ale Bucureștiului continua și nu se va opri până când buldozerele nu vor face curățenie, iar în locul grădinei și anexelor din ea vor apărea noi blocuri, ca să le țină de urât celor existente. Fosta casă a principesei Elisabeta, regină a Greciei, poate va fi renovată.
