Ministrul Justiției, Tudorel Toader, anunța pe 24 octombrie că va declanșa procedura de revocare din funcție a procurorului general al României, Augustin Lazăr. El a prezentat raportul privind activitatea managerială a procurorului-șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Ministrul Justiției a afirmat că faptele enumerate în raport sunt „de netolerat” într-un stat de drept, iar activitatea managerială a lui Lazăr contravine obligațiilor constituționale și legale. Tudorel Toader a mai spus că procurorul general Augustin Lazăr a fost numit de președintele Iohannis fără evaluare, la propunerea ministrului Raluca Prună. Ne-a comunicat că s-a mirat când a văzut că dosarul conținea o rezoluție de clasare ce îl viza chiar pe Klaus Iohannis.

„Pe 27 aprilie 2016 a semnat numirea în funcția de procuror general, unde nu exista evaluarea criteriilor de performanță profesională. Rezultă faptul că ministrului Justiției de la acea dată a făcut propunerea de numire în funcția de procuror general cu nerespectarea criteriilor și procedurilor legale. Președintele Republicii nu a verificat legalitatea evaluării în propunerea numirii făcute. De ce ministrul justiției a transmis fără ca dosarul să fie complet, președintele a numit fără a exista verificarea legalității și nu credem faptul că are vreo legătură numirea cu unul dintre documentele din dosarul de candidatură, în care, și nu înțeleg de ce, apare o rezoluție de clasare emisă de procurorul Lazăr referitoare la președintele României în funcție”, a declarat Tudorel Toader.

Deci, Toader nu a spus că rezoluția de clasare era emisă de Augustin Lazăr, ci de „procurorul Lazăr” care avea să se dovedească a fi procurorul Cristian A. Lazăr de la Parchetul General.

 

„O eroare de grefă”

Ordonanța de clasare a dosarului în care era vizat Klaus Iohannis, deschis când era primar al Sibiului, a fost semnată de Cristian Lazăr, adjunctul Secției de urmărire penală de la Parchetul General, și nu de procurorul Augustin Lazăr. Referitor la subiect, procurorul general Augustin Lazăr a explicat faptul că ordonanța de clasare a dosarului a fost semnată de alt procuror și că ministrul Justiției exploatează o eroare de grefă din martie 2016, pentru a manipula prin distorsionarea adevărului și pentru a o folosi drept motiv de revocare.

În replică, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a precizat că prezența ordonanței de clasare a dosarului care-l viza pe Klaus Iohannis nu a fost o eroare, așa cum a explicat Augustin Lazăr, și se întreabă cum se justifică prezența rezoluției în dosarul de candidatură a procurorului general. El a declarat, ieri, că grefiera care ar fi încurcat documentele din dosarul de candidatură al lui Augustin Lazăr nu a lezat Ministerul și nici pe el, deci nu ar fi interesat să ceară sancționarea acesteia pentru eroarea comisă.

 

Augustin Lazăr, șeful Parchetului sesizat contra lui Iohannis

În dosarul de numire a lui Augustin Lazăr în funcția de procuror general, dosar aflat la Ministerul Justiției, „s-a identificat o Ordonanță de clasare pentru un dosar deschis în anul 2013 pe numele primarului Municipiului Sibiu de la acea dată, domnul Klaus Werner Iohannis”, se precizează într-un documentul publicat, miercuri seară, pe site-ul Ministerului Justiției.

„La baza dosarului stau două plângeri, una formulată de un petent persoană fizică către DNA, care a fost trimisă ulterior spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 18.07.2013 și alta formulată de către o instituție publică la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, transmisă spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 28.08.2013. La acea dată, conform informațiilor din curriculum vitae depus la dosarul de candidatură, domnul Augustin Lazăr îndeplinea funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.”, mai arată comunicatul citat.

 

Istoria unei revocări anunțate

În luna august, ministrul Justiției anunța că declanșează procedura de evaluare a activității manageriale a lui Augustin Lazăr, în contextul protocoalelor încheiate cu Serviciul Român de Informații . Mai exact, după scandalul publicării protocolului încheiat în 2016 între Parchetul General și Serviciul Român de Informații, act semnat de Augustin Lazăr. În replică, procurorul general a precizat, la acea vreme, că întreaga colaborare PG-SRI a fost efectuată în cadrul legii și că tema protocoalelor este, de fapt, una falsă. Augustin Lazăr a mai subliniat că de existența acestor protocoale se știa de multă vreme, iar ministrul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii au primit documentele pentru a se demonstra că Ministerul Public nu are nimic de ascuns.

Tudorel Toader a anunțat, apoi, că decizia de evaluare nu a venit din senin și că a observat o îndepărtare progresivă a activității Ministerului Public de la rolul său constituțional și de la rolul de garantare a drepturilor și libertăților omului. Augustin Lazăr a răspuns, referindu-se la evaluarea sa de către ministrul justiției pe fondul disputei privind protocolul cu SRI, că scopul acestui joc ilegal îl reprezintă de fapt destabilizarea Ministerului Public.

 

Ordonanța de clasare care a salvat candidatura lui Iohannis

„Cristian A. Lazăr, procuror șef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând dosarul penal cu numărul din antet, constat: Constituirea dosarului penal cu numărul 644/ P/2013.

Prin intermediul unei plângeri penale, adresate, inițial, Direcției Naționale Anticorupție, Structura Centrală, unde a fost înregistrată sub numărul 5630/19.06.2013, petentul Marinescu Marius Albin, domiciliat în mun. Sibiu (…), județul Sibiu, a solicitat tragerea la răspundere penală a primarului municipiului Sibiu, Klaus Werner Iohannis, pentru comiterea infracțiunilor de conflict de interese, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (infracțiuni care au fost prevăzute de art.253, art.248 și art. 246 din Codul Penal anterior legea nr. 15/1968, în prezent abrogat).”

Această clasare în dosar a venit pe 18.09.2014, cu două zile înainte ca Iohannis să-și depună candidatura pentru a deveni președintele României, la o lună și câteva zile de momentul în care avea loc primul tur de scrutin.

 

Cristian Lazăr: Persoana care a pus ordonanța acolo trebuie să răspundă

Procurorul Cristian Lazăr, cel care a emis rezoluția de clasare pentru Klaus Iohannis în 2014, a declarat, ieri, pentru Mediafax, că acel document nu avea ce să caute în dosarul de candidatură al lui Augustin Lazăr, precizând că persoana care a pus ordonanța acolo trebuie să răspundă. El a ținut să sublinieze că nu e treaba sa să știe cine anume a pus această rezoluție de clasare la dosar și că nu acuză pe nimeni în acest sens. Procurorul a precizat, în ceea ce privește rezoluția, că, prin acest act, a clasat plângerea unui petent, Marius Marinescu, făcută pe numele lui Klaus Iohannis. Prin același document, Cristian Lazăr a disjuns cauza cu privire la doi consilieri locali, Hans Klein și Helmut Lerner, pentru conflict de interese. „Cu ce să mă favorizeze? Cu o funcție pentru a cărei propunere nu o făcea el?”, s-a întrebat, retoric, Cristian Lazăr, care precizează că a fost propus adjunct la Secția de urmărire penală și criminalistică la Parchetul General de fostul ministru Raluca Prună, cu avizul unanim al Secției de procurori a CSM. Klaus Iohannis a semnat, pe 15 decembrie 2015, decretul de numire în funcția de procuror șef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului General în cazul lui Cristian Aurel Lazăr. Pe 14 septembrie 2014, procurorul clasase o speță care-l viza pe șeful statului.

 

Raluca Prună: În dosarul de candidatură nu a existat nicio ordonanță de clasare

Fostul ministru al Justiției Raluca Prună (foto) a declarat, ieri, că în dosarul de candidatură a procurorului general, Augustin Lazăr, nu a existat nicio ordonanță de clasare care îl viza pe Klaus Iohannis care să fi fost semnată de Augustin Lazăr sau de Cristian Lazăr.

„Când eu am trimis dosarul la președintele României am spus public că nu am trimis aceste lucrări președintelui României. În toate dosarele în care înaintam propuneri de numire al unui procuror, am făcut vreo 12 cred, în toate aceste dosare înaintate de către mine ca ministru al Justiției, după obținerea avizului CSM, dosarul către președinte cuprindea trei documente, înaintarea propunerii în vederea numirii procurorului în cauză, CV-ul candidatului și avizul CSM. Avizul domnului Lazăr nu este de două rânduri, este de 14 pagini, în care o instituție a statului care are un departament de resurse umane, cel care gestionează mapa profesională a candidatului, CSM atestă ce anume s-a întâmplat în cursul acestei proceduri. Că s-au îndeplinit condițiile legale, că a avut calificativul și că s-au depus 10 lucrări. Nu am văzut niciodată niciun fel de ordonanță de clasare care să fi fost semnată sau nesemnată de Augustin Lazăr, de Cristian Lazăr la dosar. Nu a existat așa ceva”, a afirmat fostul ministru al Justiției, Raluca Prună.

Raluca Prună a susținut că nu este îndeplinită niciuna dintre cele trei condiții pentru declanșarea procedurii de revocare a procurorului general Augustin Lazăr și îi cere lui Tudorel Toader să spună care este temeiul legal pentru acest demers.

 

Reacția grefierilor: Nu îl cred pe Augustin Lazăr

Sindicatul grefierilor a reacționat, miercuri seară, în scandalul Toader – Lazăr, după ce Procurorul General a susținut că ordonanța de clasare a dosarului a fost semnată de alt procuror și că ministrul Justiției exploatează o eroare de grefă din martie 2016. Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial, afiliat la Federația PUBLISIND arată că grefierii nu au în atribuții întocmirea dosarului unui magistrat, deci această scuză nu este valabilă. „Având în vedere informațiile apărute în presă, cu privire la „eroarea de grefă” care a stat la baza întocmirii dosarului profesional pentru depunerea candidaturii pentru funcția de Procuror General al României, la solicitarea membrilor, în vederea apărării reputației profesiei acestor categorii profesionale, înțelegem să facem următoarel precizări: Potrivit regulamentelor de ordine interioară ale instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, printre atribuțiile grefierilor nu se regăsește vreo atribuție în ceea ce privește întocmirea dosarului profesional al vreunui magistrat pentru depunerea candidaturii în vederea ocupării unor funcții de conducere, cel mult, putând fi vorba despre acordarea unui ajutor/suport magistratului respectiv, din punct de vedere colegial, de către grefier. Dosarele profesionale ale magistraților au caracter personal, cu atât mai mult cele pentru depunerea candidaturilor în vederea ocupării unor funcții de conducere vacante, candidatul trebuind să-și întocmească, personal, dosarul în vederea depunerii candidaturii.”

 

Te-ar putea interesa și: