Sursa foto: Arhiva EvZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Statul român trebuie să achite peste 340 de milioane de lei constructorului italian Impresa Pizzarotti, după ce a pierdut un arbitraj internațional privind Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș–Turda, proiect afectat de întârzieri și dispute contractuale care au început în urmă cu mai bine de zece ani.
Autostrada Sebeș–Turda: România dată în judecată și obligată să plătească milioane de lei italienilor
Un acord semnat în 2021 de directorul CNAIR, Cristian Pistol, cu scopul de a limita despăgubirile, a fost considerat juridic nevalid, deoarece a fost încheiat sub semnătură privată, fără formă notarială sau mandat special.
Mai exact, potrivit analizelor Economedia, valoarea totală a litigiului a crescut semnificativ de-a lungul timpului. Tribunalul a inclus în calcul costuri suplimentare, TVA și dobânzi penalizatoare acumulate până în septembrie 2025, la care se adaugă penalități ulterioare pentru neplată.
Costurile suplimentare de execuție depășesc 171 de milioane de lei, la care se adaugă TVA de aproximativ 34 de milioane de lei și dobânzi penalizatoare de peste 119 milioane de lei, ceea ce duce totalul la peste 325 de milioane de lei până în septembrie 2025. Întârzierea plății a făcut ca suma finală să depășească pragul de 340 de milioane de lei.
Proiect blocat ani la rând
Litigiul are la bază contractul semnat în 2014, care prevedea finalizarea lucrărilor în 2016. Termenul a fost însă depășit din cauza problemelor legate de exproprieri, relocarea utilităților și modificări de proiect. Autostrada a fost deschisă circulației abia la sfârșitul anului 2020.
Constructorul italian a sesizat Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, acuzând statul român de întârzieri generate de deficiențe administrative.
În 2021, CNAIR a încercat să limiteze nivelul despăgubirilor printr-un acord cu Pizzarotti, stabilind un plafon de aproximativ 179,6 milioane de lei și acceptând recepția lucrărilor. Acordul prevedea plafonarea pretențiilor financiare, însă situația nu s-a rezolvat prin simpla semnare a documentului.
Acordul din 2021 privind autostrada Sebeș–Turda, invalidat de tribunal
Tribunalul arbitral a decis că documentul nu poate limita legal despăgubirile, fiind semnat sub semnătură privată și fără mandat special, cerințe obligatorii pentru renunțarea la drepturi aflate în litigiu.
Motivarea tribunalului subliniază că „renunțarea la un drept dedus judecății presupune fie o declarație în ședință, fie un înscris autentic”. Acordul din 2021 nu a respectat aceste condiții, fiind considerat invalid.
De asemenea, tribunalul a precizat că plafonarea invocată de autorități nu oprește acumularea costurilor și dobânzilor în astfel de contracte de infrastructură.
Hotărârea arbitrală finală a stabilit obligația statului român de plată a despăgubirilor, iar suma continuă să crească din cauza dobânzilor penalizatoare, ajungând în prezent la peste 340 de milioane de lei.
CNAIR, expusă executării silite
Termenul de 15 mai a trecut, iar CNAIR rămâne ferm pe poziție, deși argumentele juridice nu o susțin: compania refuză să recunoască sumele care depășesc plafonul stabilit în vechiul acord din 2021, respectiv 179,6 milioane de lei.
Surse din piață avertizează că, în lipsa unui acord de eșalonare, avocații Pizzarotti se pregătesc să ceară instanței autorizarea executării silite. O eventuală poprire pe conturile CNAIR ar putea paraliza complet activitatea companiei.
Mai mult, într-un an crucial pentru șantierele finanțate prin PNRR sau Programul Transport, o asemenea măsură ar putea provoca efecte în lanț, blocând toate proiectele majore de infrastructură din România.
Impresa Pizzarotti a notificat autoritățile privind posibilitatea executării silite, în lipsa unui acord de eșalonare. Constructorul a propus plata în tranșe, cu o primă sumă de 185 de milioane de lei și restul până la sfârșitul anului 2026, însă termenul a trecut fără încheierea unui acord. În cazul lipsei unei soluții amiabile, riscul executării silite este real, iar acesta ar putea afecta activitatea CNAIR și derularea altor proiecte majore de infrastructură.
