Trecerea la ora de iarnă 2025. Ce înseamnă „o oră înapoi” și de ce a fost creat acest sistem

Trecerea la ora de iarnă 2025. Ce înseamnă „o oră înapoi” și de ce a fost creat acest sistemSursa foto: Newlight | Dreamstime.com

România trece la ora de iarnă în noaptea de 25 spre 26 octombrie 2025, când ceasurile se dau înapoi cu o oră. De ce se schimbă ora, cum a început această tradiție și ce impact are asupra vieții moderne?

Când se schimbă ora în 2025

Trecerea la ora de iarnă are loc, ca în fiecare an, în ultima duminică din luna octombrie. În 2025, schimbarea se va produce în noaptea de 25 spre 26 octombrie, când ceasurile se dau înapoi cu o oră. Astfel, ora 04:00 devine ora 03:00.

România revine astfel la ora oficială de iarnă, cunoscută și ca „ora standard”, moment care marchează sfârșitul perioadei de vară din punct de vedere al timpului legal. În acea zi, oamenii „câștigă” o oră de somn, dar apusul va veni mai devreme, în jurul orei 17:00–17:30, în funcție de regiune.

Expresia populară „dăm ceasul înapoi toamna și îl dăm înainte primăvara” este cea mai simplă modalitate de a reține regula.

Ce este ora de iarnă și de ce există această schimbare

„Ora de iarnă” este, de fapt, timpul legal standard. Schimbarea apare doar în momentul introducerii orei de vară, o ajustare sezonieră care a fost gândită pentru a profita mai eficient de lumina naturală.

În perioada de vară, ceasurile sunt date înainte cu o oră, pentru ca oamenii să aibă mai multă lumină în a doua parte a zilei. Când zilele se scurtează, revenirea la ora de iarnă înseamnă alinierea la ritmul natural al luminii.

Sistemul este cunoscut internațional sub denumirea de Daylight Saving Time (DST) și este aplicat în peste 70 de țări din lume.

Cum a apărut ideea schimbării orei

Conceptul de „ora de vară” a apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind inspirat de dorința de a economisi energie. Prima persoană care a sugerat ajustarea ceasurilor în funcție de anotimp a fost Benjamin Franklin, în 1784, într-o scrisoare satirică în care propunea parizienilor să se trezească mai devreme pentru a folosi lumina naturală.

Ideea a fost însă pusă în practică mult mai târziu, în 1895, de George Vernon Hudson, un entomolog din Noua Zeelandă. Acesta a propus ca ceasurile să fie mutate cu două ore vara, pentru a avea mai mult timp de studiu al insectelor la lumină naturală.

Prima țară care a implementat oficial sistemul a fost Germania, în 1916, în timpul Primului Război Mondial. Scopul: economisirea combustibilului necesar iluminatului. Curând, alte state europene, inclusiv Marea Britanie, Franța și Rusia, au adoptat aceeași regulă.

Ora de iarnă

Ora de iarnă. Sursă foto: Freepik

Când a introdus România schimbarea orei

România a introdus pentru prima dată ora de vară în 1932, în timpul guvernului condus de Alexandru Vaida-Voevod. Schimbarea a fost aplicată regulat între 1933 și 1940, când ceasurile se dădeau înainte în prima duminică din aprilie și înapoi în prima duminică din octombrie.

Sistemul a fost suspendat în perioada războiului, dar a fost reintrodus în 1979, în contextul crizei energetice globale.

Din 1996, România s-a aliniat reglementărilor Uniunii Europene, care stabilesc că trecerea la ora de vară se face în ultima duminică din martie, iar revenirea la ora de iarnă în ultima duminică din octombrie.

Ora de iarnă 2025. Ora 04:00 devine 03:00

În 2025, trecerea la ora de iarnă înseamnă că ora 04:00 devine 03:00, iar ziua de 26 octombrie va fi cea mai lungă din an, având 25 de ore.

Scopul acestei ajustări este adaptarea programului de activitate la lumina naturală. Pe timpul iernii, răsăritul are loc mai târziu, iar fără această schimbare, oamenii s-ar trezi încă pe întuneric.

Cu toate acestea, ora de iarnă înseamnă și apusuri mai devreme, ceea ce face ca serile să pară mai scurte, iar activitățile în aer liber să fie limitate de lipsa luminii.

De ce s-a dorit renunțarea la schimbarea orei

În ultimii ani, Parlamentul European a dezbătut în repetate rânduri ideea eliminării schimbării sezoniere a orei. Propunerea a apărut pe fondul studiilor care arată că efectele pozitive economice sunt minime, în timp ce impactul asupra sănătății poate fi semnificativ.

Țările membre au fost invitate să decidă dacă vor rămâne permanent la ora de vară sau la cea de iarnă, însă decizia finală a fost amânată. În 2025, sistemul rămâne neschimbat, iar toate statele din Uniunea Europeană vor trece din nou la ora de iarnă în același weekend.

Cum ne afectează schimbarea orei

Trecerea la ora de iarnă are efecte diferite asupra oamenilor, în funcție de vârstă, stil de viață și ritm biologic. Medicii atrag atenția că, deși câștigăm o oră de somn, organismul are nevoie de câteva zile pentru adaptare.

Efecte pozitive

  • o oră în plus de odihnă în noaptea schimbării;

  • mai multă lumină dimineața, ceea ce ajută la reglarea ritmului circadian;

  • o mai bună vizibilitate în traficul rutier matinal.

Efecte negative

  • oboseală, iritabilitate sau somnolență în primele zile;

  • dereglări de somn, mai ales la copii și vârstnici;

  • scăderea randamentului la serviciu sau la școală, temporar;

  • senzația de „nopți prea lungi” și posibile episoade de tristețe sezonieră.

Specialiștii recomandă ca adaptarea să se facă treptat: culcarea și trezirea cu 10–15 minute mai devreme în zilele premergătoare schimbării ajută corpul să-și ajusteze ritmul fără disconfort.

Tradiții și curiozități legate de ora de iarnă

În cultura populară, schimbarea orei marchează începutul sezonului rece. În mediul rural, era momentul în care gospodarii începeau pregătirile pentru iarnă, iar în orașe se făcea „trecerea la programul de toamnă”.

Mulți români asociază acest moment cu reîntoarcerea la rutina interioară – mai mult timp petrecut în casă, activități de interior și sărbători de sfârșit de an.

Există și o tradiție lingvistică amuzantă pentru a reține regula schimbării orei: „Primăvara o dăm înainte, toamna o dăm înapoi.”

Ora de iarnă în lume

În prezent, peste 70 de țări folosesc sistemul de schimbare a orei. Statele Unite, Canada, majoritatea țărilor europene și o parte din Orientul Mijlociu aplică aceleași reguli, deși datele exacte diferă.

În schimb, multe state asiatice – printre care China, Japonia și Coreea de Sud – au renunțat la această practică, considerând-o inutilă în contextul economiei moderne.

În Europa, Islanda, Rusia, Belarus și Turcia au adoptat ora standard permanentă, fără reveniri sezoniere.

Ne puteți urmări și pe Google News