Traian Băsescu rămâne cu verdictul de colaborator al Securității, stabilit de o instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție pe 23 martie. Fostul șef al statului a renunțat la cea de-a doua cerere de revizuire a sentinței, astfel că decizia din luna martie rămâne în vigoare. Odată cu stabilirea verdictului de colaborare cu fosta Securitate, Traian Băsescu și-a pierdut și privilegiile care avea dreptul ca fost președinte al României.

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a renunțat la cea de-a doua cerere pe care a formulat-o pentru revizuirea sentinței în baza căreia a fost desemnat colaborator al Securității. Inițial, fostul președinte a intenționat să atace hotărârea instanței, pronunțată în luna martie, însă a decis să renunțe. El a renunțat la căile de atac extraordinare în justiție pe care le avea la dispoziție în România și, astfel va rămâne definitiv cu decizia de colaborator al Securității.

În urmă cu aproximativ două luni, în octombrie, Traian Băsescu a depus la Curtea de Apel Bucureşti, prin avocaţii săi, o altă cerere prin care anunţa judecătorii că renunţă la o altă contestație formulată împotriva deciziei ÎCCJ.

El a formulat contestația, la Curtea de Apel București, pe 27 iulie, cerând revizuirea procesului și anularea hotărârii prin care a fost declarat colaborator al Securităţii comuniste.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia, pe baza unor fapte, împrejurări sau probe descoperite după ce judecata a avut loc, se urmăreşte retractarea unei hotărâri judecătoreşti civile definitive sau irevocabile şi efectuarea unei noi judecăţi.

Declarat colaborator al Securității în luna martie

În luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că fostul preşedinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă. Decizia judecătorilor de la instanța supremă a fost definitivă. Potrivit CNSAS, Traian Băsescu a dat mai multe note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.

Din documentele depuse în instanţă, fostul președinte ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel. Fostul președinte, i-ar fi dat acestuia două note informative olografe. De asemenea, pe parcursul colaborării cu fosta poliție politică, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţa activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia unor cunoscuți de a pleca în străinătate.

„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, susţinea CNSAS în punctul său de vedere.

Cum s-a apărat Traian Băsescu în instanță

În timpul procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, Traian Băsescu a negat că ar fi fost colaborator al fostei Securităţi. Fostul președinte a spus că nu știa că Securitatea i-ar fi alocat un nume conspirativ și că toate rapoartele sale au fost semnate cu numele real.

„Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. (...) Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale”, s-a apărat el.

El a mai spus că studenţii de la Secţia civilă a Institutului de Marină nu aveau interdicţia de a lua legătura cu cetăţeni străini sau de a avea relaţii cu aceştia în afara cadrului profesional.

„Navele româneşti operau în toate porturile lumii şi la Secţia comercială studenţii erau familiarizaţi şi pregătiţi pentru contacte cu străini. (...) Niciodată nu am considerat că acele relaţii ale noastre cu studenţii cehi puteau fi condamnate. Nu ne ascundeam, pentru că nimeni nu ne interzicea”, a explicat fostul şef al statului.