Luni, 23 august 2019, Coaliția PSD-ALDE s-a destrămat. A doua zi, marți, 24 august 2019, după ședința de guvern, miniștrii ALDE au demisionat din Guvern.

Criza politică se declanșase.

Președintele României a fost gîndit de Constituția din 1990 ca ultimul stîlp al stabilității în clipele cînd confruntarea politică atinge paroxismul. Prin statut, echidistant, deasupra cotonogelii politice interne, președintele are datoria, impusă de interesul național, de a interveni imediat ce o Criză politică riscă să afecteze buna administrare a țării.

Klaus Iohannis nu mai e de un an și ceva președintele României, E candidatul declarat la prezidențiale al unui partid, al unui singur partid de pe scena politică, PNL. Ipostaza asta îl pune în conflict nu numai cu partidul de la guvernare, dar și cu celelalte partide de Opoziție.

Cum să credem că Klaus Iohannis servește măcar interesele Dreptei cînd el servește doar interesele unui singur  partid: PNL? Dar chiar și în aceste condiții, ne-am fi așteptat ca președintele în exercițiu să intervină imediat ce s-a stîrnit Criza. Era de datoria sa de arbitru al bătăliei politice dintre partide. Era de datoria sa în ipostaza de forță căreia Constituția îi dă prerogativa de a semna schimbările din cadrul Guvernului.

Klaus Iohannis a intervenit abia miercuri, după amiază, printr-o intervenție înregistrată.

Caracterul violent electoral al discursului anti Guvern a sărit imediat în ochi. Nici asta nu e noutate. De un an și ceva, Klaus Iohannis, cînd nu doarme, se rățoiește la Guvern. Se rățoiește doar, pentru că interesul său electoral e ca  Guvernul PSD să nu cadă, să-și ducă crucea mult timp de acum încolo, pentru ca la anul localele și parlamentarele să aducă o victorie copleșitoare a Dreptei.

Noutatea a fost dată de această întîrziere în Declarația sa de presă despre Criză. De ce a amînat Klaus Iohannis atîta timp intervenția despre Criza politică?

Răspunsul ni-l dă finalul Statementu-lui: „Doar votul românilor poate configura o nouă majoritate care să pună în practică viziunea pe care și eu, dar și mulți alți oameni de bună credință, pro-europeni, pro-occidentali, susținători ai democrației și statului de drept, o sprijinim.

Indiferent, însă, de situația politică internă, România rămâne o țară stabilă, o democrație consolidată, cu multe instituții încă puternice și eficiente, cu o economie privată funcțională și dinamică, cu o societate civilă implicată și activă.

Românii sunt dinamici, reacționează și își cer drepturile, iar clasa politică trebuie să reacționeze corect și normal, pentru a pune în aplicare votul românilor. Da, avem nevoie de o majoritate politică largă, pro-europeană, cu care să relansăm România, care să asigure o bună guvernare și să susțină lupta anticorupție. Avem nevoie de o  resetare a statului în ansamblu.

Dar nimic dintre toate acestea nu se poate realiza fără sprijinul, implicarea și participarea cetățenilor României. De aceea, dragi români, contez pe votul vostru, fiindcă doar împreună putem să construim România normală!”

Președintele se referă la votul românilor ca singurul în stare să aducă o nouă majoritate, care majoritate pune în practică viziunea pe care el o are despre România. Klaus Iohannis e președinte de cinci ani. A dibuit cineva vreun moment de frămîntare a sa pentru concretizarea în realitate a viziunii proeuropene, prooccidentale asupra României?

Eu unul n-am dibuit.

O fi avut-o, poate, în drumul cu alai de la București la Sibiu și invers, străbătut cu alaiul Gărzii pretoriene a lui Pahonțu. Noi însă n-am aflat nici măcar o așchie din această viziune. Votul pentru o majoritate va fi abia la anul, în decembrie 2020, cînd vor avea loc parlamentarele.

Klaus Iohannis invocă votul românilor, ba chiar declară că el contează pe un asemenea vot.

Să fi încurcat Klaus Iohannis calendarele?

Să se fi trezit din somn și, confuz, cum e omul în astfel de clipe, o fi crezut că sîntem în august 2020, cu puțin înaintea parlamentarelor, și nu în august 2019, cu puțin înaintea prezidențialelor? Nici vorbă.

Klaus Iohannis s-a referit la votul din noiembrie 2019, la votul de la prezidențiale și a cerut românilor să-l voteze, pentru că „doar împreună putem să construim România normală!”

Cine circulă pe Valea Prahovei și e încă liniștit, deoarece nu știe ce-l așteaptă la Comarnic, va vedea, de o parte și de alta a șoselei, spînzurat pe panouri uriașe, chipul președintelui în exercițiu. E într-un fel o treabă bună. Reamintește celor care circulă pe Valea Prahovei un chip pe care mulți l-au uitat, deși de undeva îl știu și drept urmare se întreabă intrigați.

Unde am mai văzut eu fața asta? Por- tretul e însoțit de sloganul România normală. Un slogan care se regăsește în finalul Discursului de miercuri, 28 august 2019. Aceste panouri au apărut abia miercuri dimineață. Ați înțeles de ce și-a amînat Klaus Iohannis intervenția în chestiunea Crizei? A așteptat ca PNL-ul să-i bată în țăruși de ciment sloganul România normală!

O șmecherie electorală ieftină, nedemnă nu doar de un președinte, dar și de candidatul principalului partid de Opozițe. În cursa pentru Cotroceni s-au înscris și candidați despre care putem crede că s-au înscris ca să cîștige: Viorica Dăncilă, Dan Barna, Mircea Diaconu, Paleologu. Cu excepția Vioricăi Dăncilă, acești candidați nu beneficiază de avantajele funcției.

Care funcție dă președintelui, premierului posibilitatea de a-și folosit prerogativele pentru a face campanie  electorală. Îndemnul electoral de a fi votat, citarea Sloganului electoral de către candidatul care deține funcția de președinte, trebuia să stîrnească imediat reacția violentă a celorlați candidați.

Nici unul n-a zis nimic. Ba da, a zis ceva Paleologu. El a protestat împotriva folosirii funcției pentru campania  electorală. S-a referit la Vorica Dăncilă. Doamne ferește să se fi referit la Klaus Iohannis!

De regulă toți candidații într-o campanie pentru prezidențiale îl atacă pe candidatul care e președinte în exercițiu.

E cel mai vizibil.

E cel mai puternic.

E cel mai de atacat, deoarece, la Putere fiind, are multe deficiențe văzute de tot electoratul.

De ce nu e atacat Klaus Iohannis de ceilalți candidați?

Pentru că toți candidații joacă în opereta veselă, veselă, pentru că-i românească la modul absolut: Să ne facem că vrem să-i luăm lui Klaus Iohannis locul.

Cu grijă, totuși, să nu creadă Klaus Iohannis că vrem de adevăratelea!