Tinerii europeni se opun interdicțiilor de pe rețelele sociale și cer soluții bazate pe educație și reglementare

Tineri din Europa critică propunerile de interzicere a rețelelor sociale pentru minori și cer soluții alternative: reglementare mai strictă, aplicarea legilor existente și educație digitală extinsă, relatează Euronews.

Tinerii europeni cer să fie incluși în deciziile privind restricțiile pentru rețelele sociale

În mai multe state europene, autoritățile analizează măsuri mai dure pentru limitarea accesului copiilor sub 16 ani la rețelele sociale. În aceste condiții, organizații și activiști tineri atrag atenția că dezbaterea are loc fără participarea directă a celor vizați.

Aceștia nu contestă riscurile mediului online, dar susțin că interdicțiile generale nu reprezintă o soluție eficientă. În schimb, propun consolidarea reglementărilor, aplicarea strictă a legislației existente și investiții în educația digitală.

În Franța, Irlanda și Țările de Jos, elevi și reprezentanți ai tinerilor spun că rețelele sociale au devenit parte integrantă a vieții cotidiene, fiind folosite pentru comunicare, informare și implicare civică.

Cel mai vechi silabar din lume conține cuvântul „dac”

Focar de hantavirus, cu zeci de cazuri raportate anual, în Ucraina. De ce s-a aflat abia acum

Retele sociale / dreamstime.com

Activismul tinerilor din Franța a influențat modificări legislative

În Franța, Thomas Yaqoubi Reboul și Noe Hamon au mobilizat aproximativ 20 de membri ai mișcării lor, Ctrl+Alt+Reclaim, înainte ca Parlamentul să voteze un proiect de lege care restricționează accesul copiilor sub 15 ani la rețelele sociale.

Grupul a redactat amendamente pe care le-a transmis senatorilor, propunând reglementarea platformelor în locul interzicerii utilizatorilor tineri. Ulterior, în a doua lectură din Senat, proiectul a fost modificat și a introdus două categorii de platforme: unele considerate „foarte problematice” și altele definite drept „instrumente digitale”, potrivit lui Yaqoubi Reboul.

Pentru a extinde dezbaterea, activiștii au publicat articole de opinie în publicații importante, precum Le Monde, și au organizat întâlniri cu tineri din întreaga țară.

„La început au spus: interdicția este bună, ne va proteja… dar când le-am explicat că nu s-ar mai putea conecta la Roblox, la Fortnite, la Instagram sau TikTok, au reacționat: «nu este posibil, trebuie să găsim altă soluție»”, a declarat Yaqoubi Reboul.

Potrivit acestuia, tinerii sunt conștienți de riscurile online, dar nu consideră justificată restrângerea spațiului lor social digital.

„Rețelele sociale sunt unul dintre puținele spații publice rămase care sunt complet libere și accesibile pentru tineri”, a spus Hamon.

„De asemenea, le permit să socializeze, să învețe, să creeze și să dezvolte un spirit de comunitate”, mai ales în condițiile în care spațiile fizice devin „tot mai puțin accesibile” pentru tineri.

Reprezentanții elevilor susțin că responsabilitatea este transferată greșit asupra lor

Lauren Bond, în vârstă de 19 ani și membră în conducerea Organising Bureau of European School Student Unions (OBESSU), a spus că elevii discută de ani de zile despre impactul rețelelor sociale. Potrivit acesteia, mulți tineri consideră că interdicțiile transferă responsabilitatea pentru siguranța online asupra utilizatorilor, nu asupra platformelor.

„Ei simt că vina și responsabilitatea de a crea un mediu digital mai sigur sunt puse pe umerii lor”, a declarat Bond.

Ea a spus că astfel de măsuri nu reflectă realitatea de zi cu zi a elevilor și că opiniile lor sunt insuficient luate în considerare.

„Înțeleg de ce ideea unei interdicții generale poate părea atractivă… însă platformele de social media pe care le folosesc tinerii nu devin automat mai sigure când aceștia împlinesc 18 sau 19 ani”, a spus aceasta.

Bond susține introducerea unor programe coerente de educație digitală la nivel european. Ea a oferit exemplul propriei școli, unde elevii au fost instruiți încă de la 11 ani despre riscurile și comportamentele din mediul online.

„Cred că trebuie stabilite bazele modului în care predăm cetățenia digitală în școli, pentru că foarte mulți tineri nu primesc deloc informații în acest sens. Trebuie să facem trecerea către introducerea acestui concept în educație”, a spus ea.

Reprezentantul tinerilor din Olanda propune un model gradual de acces la rețelele sociale

Niels Zagema, reprezentant al tinerilor olandezi în Consiliul consultativ al președintelui Comisiei Europene, a declarat că rețelele sociale au un impact major asupra vieții generației tinere.

„Nu există multe lucruri care să aibă un impact mai mare asupra vieții tinerilor decât rețelele sociale. Rețelele sociale pot deveni baza unei societăți – pentru informare, conexiune și participare”, a declarat acesta.

În cadrul mandatului său, Zagema a discutat cu peste o mie de elevi și experți despre direcția politicilor publice în acest domeniu.

El a spus că majoritatea tinerilor nu susțin interdicțiile, chiar dacă recunosc efectele negative, precum utilizarea excesivă a telefonului.

Soluția propusă este un model de expunere progresivă, în care accesul la tehnologie este introdus gradual, în funcție de vârstă. În Țările de Jos, părinții sunt încurajați să înceapă cu aplicații de mesagerie și să permită accesul la rețele sociale după vârsta de 15 ani.

Experiența tinerilor din Irlanda evidențiază rolul social al platformelor online

Pentru Aisling Maloney, care a crescut într-o zonă rurală din Irlanda, rețelele sociale au fost esențiale pentru menținerea relațiilor sociale.

Ea le-a descris ca pe o „linie de salvare”, care i-a permis să rămână conectată cu prieteni aflați la distanță și să descopere domenii de interes care nu erau abordate în școală.

„A deschis multe oportunități”, a declarat aceasta.

În prezent, Maloney este reprezentantă a National Youth Council of Ireland și susține implicarea tinerilor în procesul decizional privind reglementarea platformelor digitale.

„Nu vreau ca tinerii să fie excluși din această discuție fără să aibă șansa de a fi implicați”, a spus ea.

Potrivit acesteia, soluțiile trebuie să combine legislația mai strictă cu educația digitală. Ea atrage atenția că unele instrumente utile, precum limitarea timpului petrecut în aplicații, există deja, dar nu sunt suficient promovate.

Maloney consideră că viitoare inițiative legislative, precum Digital Fairness Act, ar putea limita elementele considerate dăunătoare, inclusiv designul care creează dependență și exploatarea datelor.

„Generația mea a crescut cu rețelele sociale, acestea au devenit parte din viața noastră de zi cu zi încă de la o vârstă fragedă, chiar înainte ca discuțiile despre siguranța online să apară. Este nevoie de un dialog prin care decidenții să înțeleagă cum folosim noi rețelele sociale”, a spus ea.

Ea a mai declarat că astfel de măsuri trebuie aplicate în mod real, întrucât platformele nu vor introduce singure schimbările necesare.