Timp, piatră și răbdare. De ce s-a redeschis aripa veche a MNȚR, după aproape un deceniu

MNȚR duce mai departe o tradiție începută tocmai în 1875 (sursă foto - arhiva instituției)

La 24 aprilie 2025, Ministerul Culturii anunța, printr-un comunicat oficial, „redeschiderea aripii istorice a Muzeului Național al Țăranului Român” (MNȚR), în urma unui amplu proces de consolidare și reabilitare derulat pe parcursul mai multor ani. Intervențiile, demarate în 2016 și finalizate în 2018, au vizat structura de rezistență, componentele arhitecturale și sistemele de instalații. Valoarea totală a investiției, care a acoperit atât faza de proiectare, cât și lucrările de execuție, s-a ridicat la 6.321.163 de euro.

În cadrul unui interviu pentru Capital, directorul MNȚR, Virgil Ștefan Nițulescu, a explicat de ce a durat atât de mult redeschiderea muzeului, după finalizarea lucrărilor. „Sigur că oamenii care nu constituie publicul nostru fidel au crezut că restaurarea începută în anul 2016 s-a încheiat abia acum. Sau că muzeul a fost închis în tot acest timp.

MNȚR a fost deschis chiar și în timp ce se restaura aripa veche a clădirii. Și după ce s-au încheiat lucrările de consolidare și restaurare, am făcut un plan pentru remontarea expoziției permanente, ceea ce a necesitat niște lucrări de investiții suplimentare, care nu aveau nicio legătură cu lucrările de restaurare încheiate în 2018”, declară directorul instituției.

Lucrări continue, dar pas cu pas

Pentru aceste investiții, muzeul a primit banii necesari abia în anul 2023 și apoi a început și proiectul de remontare. „Lucru care nu a fost ușor de îndeplinit, pentru că a trebuit să căutăm firme care să ne ajute cu toate echipamentele de care aveam nevoie. Și toate procedurile au durat foarte mult. Dar, în tot acest timp, restul muzeului a funcționat normal”, adaugă Virgil Ștefan Nițulescu.

Au avut loc sute de expoziții temporare, atât în țară, cât și în străinătate, dar și alte activități cu publicul. S-au ținut la MNȚR conferințe, concerte, proiecții cinematografice și numeroase târguri. „Cine nu este un om pasionat de cultură și de muzee își poate imagina că muzeul a stat închis nouă ani. E o impresie falsă. Am văzut pe Facebook comentarii în care oamenii se întrebau ce am făcut atâția ani de zile. Nu, muzeul n-a stat închis”, adaugă directorul instituției.

Un reper cultural

El amintește de anul 2022, când s-au împlinit 150 de ani de la nașterea părintelui fondator al muzeului, Alexandru Tzigara-Samurcaș. S-a organizat atunci o expoziție temporară la etajul muzeului. „Și s-a lucrat și mult timp în paralel. În timp ce expoziția era deschisă, colegii mei au lucrat la parter”, explică Virgil Ștefan Nițulescu.

Muzeul Național al Țăranului Român duce mai departe o tradiție începută tocmai în 1875. Atunci, Titu Maiorescu a avut inițiativa de a înființa o secție de artă textilă cu lucrări realizate în mediul rural în cadrul Muzeului Național de Antichități. Apoi, MNȚR a fost înființat ca instituție autonomă în 1906 și a devenit un reper al culturii tradiționale românești.

Milioane de lei

Lucrările de consolidare și restaurare au costat peste 6,3 milioane de lei. Banii au fost alocați printr-un împrumut pe care România l-a obținut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, iar prin contractul cadru semnat încă din decembrie 2005 s-au realizat foarte multe lucruri până în ziua de astăzi. „S-a finalizat lucrarea la Biblioteca Națională, s-a finalizat lucrarea de la Teatrul Național și muzeul nostru a intrat pe aceeași listă”, mai spune directorul de la MNȚR.

„Iar proiectul de consolidare și restaurare a fost demarat în anul 2009. Propriu-zis, discuțiile au început încă din 2007. S-a făcut o licitație la un moment dat, au existat apoi câteva probleme interne, după care am așteptat alocarea banilor din buget. Acest lucru a întârziat din cauza unor probleme meschine. Nu vreau acum să le mai numesc. Am avut atunci un prim-ministru care nu ne simpatiza și s-a tot amânat alocarea fondurilor. Pur și simplu, banii nu erau introduși în bugetul de investiții al Ministerului Culturii. Și am așteptat acest lucru. Și s-a dat ordinul de începere a lucrărilor în februarie 2016”, declară Virgil Ștefan Nițulescu.

Lipsa voinței politice

Managerul de la MNȚR este de părere că nu a existat voința politică de a introduce banii necesari în bugetul ministerului. „După ce am primit banii, de-abia atunci s-a făcut licitația pentru atribuirea lucrărilor de execuție. Apoi, lucrarea a fost încheiată la termen, potrivit contractului cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Nu a existat niciun fel de posibilitate de majorare a valorii contractului, nici măcar cu un euro. Deci constructorul a trebuit să se încadreze în banii alocați și au fost chiar câteva probleme și în această privință.”

„Deși expertiza tehnică inițială indica o situație mai bună a clădirii, după ce au început lucrările de consolidare, s-a constatat că era nevoie de mai multe lucrări în fundație, ceea ce a dus la creșterea cheltuielilor. Și atunci a trebuit să se elimine alte cheltuieli. S-a renunțat la un lift, de exemplu. Dar, până la urmă, lucrarea a fost încheiată la termen și în termeni foarte buni”, adaugă Virgil Ștefan Nițulescu.

Ce urmează la MNȚR

Pentru anul 2025, managerul spune că echipa are de gând să lucreze la remontarea expoziției permanente din sala de la parter. Există în momentul de față o singură sală care nu mai necesită alte modificări. Este vorba despre o casă, o sală cunoscută drept „Casa în casă”, unde este expusă o locuință din lemn din județul Gorj.

„Însă, în celelalte săli, trebuie să facem lucrări mai complicate, care necesită și achiziții de materiale pentru a le executa. Nu va fi simplu. Trebuie să obținem o suplimentare la capitolul bunuri și servicii, unde stăm foarte prost anul ăsta. De fapt, bugetul muzeului este foarte, foarte mic. Dar sper să facem ceea ce ne-am propus până la sfârșitul anului.”

Virgil Ștefan Nițulescu spune că nu este foarte optimist. „Dar asta este situația, nu numai pentru muzeul nostru, ci și pentru toate instituțiile aflate în subordinea Ministerului Culturii. Pentru că bugetul pe anul 2025 este mai mic decât cel din 2024.”

De ce este important muzeul

Din punctul de vedere al lui Virgil Ștefan Nițulescu, Muzeul Național al Țăranului Român este una dintre instituțiile culturale cele mai importante din țara noastră. „Eu sunt fericit că am ajuns să lucrez aici”, subliniază el.

„Este o instituție identitară și mă bucură că nu se limitează a fi doar muzeu cu expoziție permanentă și câteva expoziții temporare. Este considerat de către mulți bucureșteni un spațiu în care e foarte plăcut să vii să-ți petreci o zi, mai ales în weekend. Poți să stai de dimineața până seara și ai ce să vezi și ce să faci.”

Directorul mai spune că echipa de la MNȚR așteaptă cu mare drag vizitatori, așa cum s-a întâmplat în tot acest timp în care s-a crezut că muzeul a fost închis. „Vreau doar să mulțumesc colegilor mei de la Secția de Patrimoniu și Secția de Conservare și Restaurare, care au lucrat până la epuizare fizică în ultimele două luni, cel puțin, pentru a încheia lucrările de remontare a expoziției permanente”, conchide managerul instituției.