Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat, miercuri, că în urma verificărilor dispuse de preşedintele instanţei, Corina Corbu, s-a stabilit că dosarul “Ferma Băneasa” a fost repartizat la completul de judecată care a dat sentinţa finală în acest caz cu respectarea principiului distribuirii aleatorii.

Potrivit unui comunicat semnat de Corina Corbu, în urma verificărilor a rezultat că activitatea de judecată în dosarul “Ferma Băneasa”, având stadiul procesual apel, s-a desfăşurat la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu respectarea principiului distribuirii aleatorii, prevăzut de art.11 din Legea nr. 304/2004, sens în care sunt relevante următoarele constatări:

Dosarul în cauză a fost primit de la Curtea de Apel Braşov, înregistrat la Registratura Generală a ÎCCJ la data de 24 decembrie 2019, ora 12,25, la Secţia Penală, în sistemul ECRIS la ora 13,14 şi repartizat aleatoriu, în sistem informatic, în aceeaşi zi, la ora 15, împreună cu toate dosarele înregistrate la data respectivă.

La dosarul cauzei sunt ataşate dovezile de repartizare aleatorie la Completul nr. 4, în acord cu hotărârea colegiului de conducere al ÎCCJ nr. 221/2019.

În perioada de referinţă, toate cele nouă completuri de trei judecători ale Secţiei penale erau active pentru repartizare şi erau configurate corespunzător parametrilor stabiliţi prin hotărârile colegiului de conducere.

La data repartizării, niciunul dintre completurile de 3 judecători nu era blocat sau exclus de la repartizarea aleatorie.

Referitor la chestiunea numărului de părţi, invocată în memoriul transmis, Compartimentul IT a simulat calculul complexităţii dosarului folosindu-se variantele cu 40, respectiv 26 de părţi, rezultând că, în ambele variante, s-a obţinut acelaşi rezultat privind complexitatea dosarului, ca urmare a ponderii reduse a acestui criteriu în formula de calcul (automat) a complexităţii, neexistând astfel elemente care să conducă la influenţarea criteriilor de repartizare aleatorie.

ICCJ mai transmite că, în ceea ce priveşte auditarea externă a sistemului de repartizarea aleatorie a cauzelor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca orice altă instanţă judecătorească, este doar utilizator al aplicaţiei informatice ECRIS, dezvoltată şi gestionată de către Ministerul Justiţiei, prin direcţia sa de specialitate. Conform art.53 alin.(3) din Legea nr.304/2004, auditarea externă a sistemului se realizează sub conducerea Ministerului Justiţiei.

Mai mulți avocați, printre care și profesorul de drept Radu Chiriță, de la Facultatea de Drept din Cluj Napoca au contestat modul în care acest dosar a ajuns să fie judecat de ”completul negru”. În acest dosar, mai multe persoane care au fost achitate la Curtea de Apel Brașov, printre care și avocatul Robert Roșu, au fost condamnate cu executare la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Toată acțiunea semnată de ÎCCJ a pornit după ce avocații din România au protestat împotriva deciziei din dosarul „Ferma Băneasa”.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE