Radu Chiriță a scris un text pe blogul personal, intitulat „Gata! Basta! Enough!”, care are directă legătură cu condamnarea avocatului Robert Roșu, la cinci ani de închisoare cu executare, decizie pronunțată de un complet de judecată, despre care profesorul de drept scrie că este „completul negru” de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în celebrul deja dosar „Ferma Băneasa”.

Textul scris de profesorul Chiriță este o radiografie completă a întregii justiții românești, cu judecătorii, procurorii și avocații, la un loc. Avocatul vorbește despre o execuție în cazul lui Robert Roșu (foto) și despre cum procurorii de la DNA Brașov au forțat probele în acest dosar. Radu Chiriță a fost avocatul apărării în acest dosar și știe foarte bine ce spune și ce scrie, deoarece a avut direct acces la dosar.

Referindu-se la avocatul Robert Roșu, profesorul Chiriță îl numește „prieten” și spune că nu a crezut niciodată că acesta nu ar fi urmat să fie achitat și în recurs, după ce a fost achitat la fond, la Curtea de Apel Brașov.

„Nu ştiu cum a avut puterea să le spună copiilor că va pleca la puşcărie, deşi nu a făcut nimic. De atunci încoace nu pot să nu mă gândesc la zecile de discuţii în care îi spuneam că, deşi îl judecă un complet cu antecedente, nu are cum să îl condamne nimeni. Că nu are cum să motiveze o condamnare, nici cel mai de rea credinţă complet de judecată. Că ar fi absolut absurd aşa ceva. Că are deja o hotărâre a ICCJ (de la arestare) în care îi scrie că nu a făcut decât să îşi facă meseria. Etc. Sincer, mie nu mi-a fost frică de condamnarea lui, eram convins că se va menţine achitarea”, scrie profesorul Chiriță.

Povestea pe scurt

Avocatul Chiriță a prezentat pe scurt întreaga poveste, de unde s-a născut dosarul anchetat de cei de la DNA Brașov, dar și cum s-a construit acest dosar.

„Paul este nepotul nelegitim al lui Carol II. După ce Carol moare, Paul obţine în Portugalia prin anii 50 o hotărâre judecătorească care îi recunoaşte calitatea de succesor al lui fostului rege al României. După ce apar legile retrocedării, omul începe să se agite să obţină bunurile care fuseseră naţionalizate de la tac-su, de la maică-sa şi alte rubedenii. Fiind un …, se bagă în tot felul de combinaţii, cu tot felul de avocaţi pe care nu are bani să îi plătească şi le promite părţi din bunurile recuperate”.

La un moment dat, Paul de România a intrat în legătură cu Remus Truică, persoană condamnată în dosar și cu cetățeanul israelian Benny Steinmetz, cu care se înțelege să le vândă drepturile litigioase asupra imobilelor revendicate.

Aici apare în schemă avocatul Robert Roșu, pe atunci în vârstă de 29 de ani. Israelienii i-au pus condiția prințului Paul să apeleze la serviciile unei serioase case de avocatură, fiind vorba despre Țucă, Zbârcea și asociații, unde avocatul Robert Roșu era angajat și unde a primit sarcină să se ocupe de dosar și să facă un raport cu tot ce se poate obține pe cale judecătorească, din averea solicitată de Prințul Paul.

Ferma Băneasa

Unul dintre litigiile prințului se referă la Ferma Băneasa, fosta fermă regală. Avocatul Roșu l-a însoțit pe prințul Paul al României la mai multe ședințe.

„La data la care conducerea Institutului discută soarta acelei cereri, Robert se prezintă alături de Paul la şedinţă şi susţine cererea. Le expune motivele pentru care cererea de retrocedare ar fi legală şi le răspunde la ce nelămuriri juridice or fi avut oamenii. Le dă şi o mapă cu analiza legală şi anexe. A fost convingător, pentru că după o vreme Institutul dispune retrocedarea. Paul cedează mai departe israelienilor partea lor din imobil. Robert merge şi de data asta la notar pentru semnarea actelor”, scrie Chiriță.

Cum s-a construit dosarul de la DNA Brașov

La un moment dat, Prințul Paul a fost nemulțumit de activitatea avocaților săi, spune Radu Chiriță, și chiar a renunțat la serviciile avocatului Roșu, motivul fiind suma prea mică pe care a încasat-o de pe urma acestei înțelegeri, și s-a apucat să scrie plângeri penale. Una dintre aceste plângeri a ajuns la DNA Brașov.

„Pentru că în plângere se făcea referire doar la Pădurea Snagov şi la Ferma Băneasa, ignoră celelalte imobile. Îi încurcă un pic (pe cei de la DNA Brașov – n.n.) faptul că erau hotărâri judecătoreşti pronunţate în cazul Pădurii Snagov, precum şi faptul că nu reuşeau să descopere de ce dracu’ nu a fost legală retrocedarea Fermei de la Băneasa. Îi încurcă şi faptul că Paul se plângea că, de fapt, israelienii i-au dat prea puţini bani, nu că o fost ilegală retrocedarea. O unitate de elită ştie însă să iasă din încurcatură.

Îi cheamă pe judecătorii care au pronunţat acele hotărâri şi îi întreabă domnu procuror chestii gen: de or dat-o, de ce nu e motivată ca lumea, dacă e legală etc. Judecătorii spun că, de fapt, acum, că se uită mai bine, nu prea legală hotărârea … Pe judecătorii ăstia, ulterior, i-a întrebat la instanţă de ce s-au răzgândit, iar unul o fost sincer: “Pentru că sunt şi eu om şi am o viaţă”, de aia am spus asta la DNA. Nu poţi să-l acuzi, nu ar fi fost primul jude acuzat de abuz pentru că a dat o hotărâre, iar pe cei dinaintea lui nu i-a apărat nimeni, în afară de avocaţii lor. Cu asta, procurorul îşi rezolvă prima problemă: punerea în executare a hotărârii este un abuz, pentru că hotărârea nu e legală. O zis juzii care au dat-o, deci avem probe”, scrie Chiriță.

Raportul experților „civili”

A doua problemă este că DNA Brașov nu știa cum să îl scoată pe prințul Paul din ecuația succesiunii Regelui Carol al ll-lea. Pentru asta, celebrii angajați ”civili” de la DNA Brașov întocmesc un raport, pe care profesorul Chiriță îl desființează.

„Ca să ajungă la această concluzie, s-au folosit de faptul că hotărârea judecătorească din Portugalia care îi recunoştea această calitate a fost recunoscută în România după ce Paul formulase cererea de retrocedare. Au ignorat faptul că procedura de exequator produce, evident, efecte retroactive, că ăla era succesor al lui Carol de când s-a născut nu doar din 2011 când a ICCJ a pronunţat hotărârea de recunoaştere etc. Oricum, mai apoi, în rechizitoriu, au scris vreo 20 de pagini despre cum Paul nu este succesor al lui Carol, făcând praf şi hotărârea ICCJ care spunea altceva”.

A treia problemă a procurorilor DNA a fost ridicată de întrebarea cum să îi închidem gura prințului Paul. Și acest lucru s-a rezolvat destul de simplu. A fost făcut inculpat.

„S-a constatat că nu a luat nicio ţeapă – şi s-a clasat înşelăciunea, şantajul etc. – ci din contră a dat ţeapă Statului Român şi s-a început urmărirea penală pentru tot felul”, a mai scris profesorul Chiriță.

Completul negru de la Înalta Curte

După sentința de achitare de la Brașov, DNA a făcut apel la Înalta Curte de Casație și Justiție. Profesorul de drept spune că întreg dosarul a fost trimis la DNA pentru ca procurorii să poate face motivele de apel. Apoi s-a înregistrat la ICCJ în ziua de 24 decembrie, când în sediu se afla jandarmul și ”Moș Crăciun”.

„Scriu în apel că e drept că Robert şi-a făcut treaba de avocat, dar simpla prezenţa alături de un client şi oferirea de asistenţă juridică şi reprezentare acestuia sunt suficiente pentru a deveni complice la faptele lui. De când am citit fraza aia acum un an, nu mi-o pot scoate din minte”, mai scrie Chiriță.

În fine, conchide avocatul, acuzațiile aduse avocatului Roșu nu puteau duce decât la achitarea acestuia. Dar nu a fost așa.

„Dosarul e repartizat aleatoriu unui complet de judecată, la auzul căruia orice avocat care ştie unde e strada Batiştei, (sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție se face negru. Cândva, va trebui şi aici făcută o discuţie. De ce dracu’ multe din deciziile unor complete, ăsta şi altele, sunt contestate constant şi ale altor complete aproape niciodată?”, se întreabă retoric Chiriță.

Despre acest complet de judecată, Radu Chiriță spune că este ”completul negru”.