Potrivit europarlamentarului român, după decizia Înaltei Curte de Casație și Justiție, toate sentințele emise de instanțele de judecată pot fi privite ca nelegale, și asta pentru că oricând un procuror, care are o ”boală” pe o anumită persoană, poate să o acuze de grup infracțional organizat, și asta doar pentru că a pus în aplicare o decizie judecătorească definitivă, care nu a fost anulată niciodată, și care a produs efecte tocmai prin forța ei.

„În acest moment, prin precedentul creat de acest dosar, nu mai există securitate juridică, drept la apărare, justiție independentă și putere judecătorască, România devenind, din stat de drept, stat al junglei”, a spus Terheș.

Referindu-se la dosarul ”Pădurea Băneasa”, europarlamentarul român a explicat că în acest caz au existat două sentințe definitive, trecute prin toate filtrele de control ale justiției, apel și recurs, și care nu au fost contestate de DNA. Cu toate astea, procurorii anticorupție au ”construit” un dosar penal, în care au fost condamnat avocatul Robert Roșu, pentru că la cererea clientului său, prințul Paul de România, parte câștigătoare în cele două dosare, a făcut demersuri pentru punerea în executare a acestora.

„Acuzațiile DNA din acest dosar pornesc de la faptul ca Paul Lambrino, Remus Truică, avocatul Robert Roșu si alții au făcut demersuri pentru punerea în executare a două hotărâri judecătorești definitive și irevocabile care în opinia DNA sunt “abuzive” si “nelegale”, pe aceasta premiza construindu-si DNA acuzatiile de abuz in serviciu. Repet, pentru a fi clar: două hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, adica care au trecut prin trei instanțe (fond, apel si recurs), în opinia DNA sunt nelegale, prin urmare cei care au facut demersuri pentru a le pune in executare au incalcat legea si trebuie sa mearga la puscarie”, a scris Terheș.

Presiuni pe judecători

Europarlamentarul a prezentat și declarațiile judecătorilor Adrian Cojocaru și Marius Cristian Ispas, de la Brașov, care au judecat la fond cele două sentinței civile, în anii 2003 și 2005.

Interesant este faptul că, deși aceste sentințe au rămas definitive și neschimbate în toate căile de atac, chemați la DNA Brașov, cei doi judecători au declarat că acele două acte judecătorești au fost greșite.

„Nu doar rationamentul DNA, dar atitudinea acestor judecatori ce-si reneaga propriile hotarari, arunca in aer tot ceea ce inseamna putere judecatoreasca, independenta justitiei si principiul securitatii juridice, ce are la baza principiul autoritatii de lucru judecat. Voi prezenta extrase din depozitiile ca martori ai acestor judecatori si din argumentele DNA pentru a vedea aberatiile sustinerilor din dosar si presiunile pe care DNA le facea asupra judecatorilor, pentru a le confirma acuzatiile. Prin precedentul creat de aceasta cauza, in acest moment in Romania nu mai exista nici o securitate juridica, orice hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila ce stabileste un drept unei parti putand fi oricand, chiar si peste zeci de ani, “renegata” de judecatorul care a dat-o, iar cei care isi cer drepturile in baza ei risca sa fie acuzati de abuz in serviciu si grup infractional organizat, fiind pasibili de puscarie”, a mai scris Terheș.

Dovada presiunilor

Chemat la audierile de la DNA Brașov, judecătorul Adrian Cojocaru s-a apucat ca din senin să susțină că sentința pe care a pronunțat-o în urmă cu 12 ani, mai exact în anul 2003, este nelegală.

„Hotararea pe care am dat-o o consider astazi ca fiind una criticabilă, actiunea ar fi trebuit respinsa ca inadmisibila pentru ca se putea face o actiune in realizarea dreptului si astazi as respinge o astfel de cerere. […] Am omis si hotararea este criticabila si sub acest aspect. […]”, declarat judecătorul Cojocaru.

Ceea ce apare la prima lectură a acestei declarații este faptul că judecătorul Cojocaru se străduia să fie cât mai mult pe varianta DNA. Ulterior, audiat la Curtea de Apel Brașov, același judecător a nuanțat. ”E posibil să fie criticabilă sub anumite aspecte, de pildă că am uitat să indic temeiul de drept … Este posibil ca la momentul de față să fi avut o altă părere”, a spus Cojocaru.

Al doilea judecător care apare în documentele prezentate de Chris Terheș este Marius Cristian Ispas. Acesta a declarat la DNA Brașov că motivarea sentinței nu a fost una dintre cele mai reușite ale sale.

„Mi s-a prezentat si am citit sentinta pe care am pronuntat-o si arat ca motivarea nu este cea mai reușită, dar eram la inceputul carierei mele de judecator si aveam multe dosare pe rol. Probabil ca am considerat ca nu s-a dovedit o cauza de nulitate absoluta contemporana actului emis. Oricum hotararea a fost mentinuta in caile de atac”, a precizat judecătorul Ispas.

La Curtea de Apel Brașov a fost reaudiat judecătorul Ispas. „La momentul respectiv, la parchet am spus aspectele acestea, dar mi s-a spus ca e complicata situatia, ca ar mai fi si alti colegi implicati in aceasta problema. Am fost intrebat daca au existat influente in luarea deciziei, eu am spus ca nu. Am spus ca hotararea a mers in caile de atac, apel si recurs, si a ramas definitiva prezumandu-se ca reprezinta adevarul. M-a intrebat cum cred eu ca va recupera statul terenurile. […]”, a declarat magistratul.